Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Prezumția de nevinovăție, motiv de infringement al CE împotriva României

Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care trebuia să fie implementată până în luna aprilie 2018.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 25.05.2018 - 21:26

UPDATE

Comisia Europeană arată, într-un răspuns pentru Mediafax, legat de declanşarea procedurii de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie, că acţiunea a vizat 11 ţări şi nu va intra în contradicţie cu obiective legitime, precum combaterea corupţiei.

"O nouă directivă UE (adoptată în februarie 2016) a intrat în vigoare în aprilie 2018, aceasta armonizând garanţii specifice în Europa pentru a asigura prezumţia de nevinovăţie a oricărei persoane acuzate ori suspectate de o infracţiune de către poliţie ori de autorităţile judiciare. Este o procedură standard a Comisiei Europene să lanseze proceduri de sancţionare (de infringement) împotriva statelor membre care nu comunică transpunerea măsurilor prevăzute într-o directivă a Uniunii Europene (în legislaţia naţională -n.red.) până la termenul stabilit (în acest caz - aprilie 2018). În cazul de faţă, sunt vizate 11 state membre, inclusiv România", se arată în răspunsul Comisiei Europene.

"Ţinând cont de cadrul larg în care discuţiile se derulează în prezent, Comisia Europeană reaminteşte că transpunerea acestei directive (în legislaţia naţională -n.red.) nu va intra în contradicţie cu obiective legitime, precum combaterea criminalităţii organizate sau a corupţiei", se mai arată în răspunsul purtătorului de cuvânt al CE.

Autorităţile de la Bucureşti au fost înştiinţate de către Comisia Europeană cu privire la declanşarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunţe ce măsuri iau.

"A fost declanşată această procedură, dar dacă experţii europeni vor constata că noi suntem în procedura de adoptare în Parlament, din partea Comisiei, eu zic că în maxim două săptămâni putem veni cu raportul care vizează transpunerea acestei directive. (...) Alternativa (n.r.: pentru implementarea directivei) fără îndoială ar fi ordonanţa de urgenţă, dar vedeţi tocmai de aceea ne dorim o dezbatere transparentă. Vorbim cu CSM, Ministerul Justiţiei, ÎCCJ, Parchetul General, toţi cei care au anumite propuneri concrete, noi suntem deschişi. Opoziţia va contesta, fără îndoială, la fel cum a contestat Legile justiţiei care sunt aproape de final şi vor fi promulgate, chiar dacă preşedintele României nu şi-a dorit", a declarat Florin Iordache, la Antena 3.

În cazul în care Comisia constată că informaţiile primite nu reprezintă o garanţiei suficientă care să arate că situaţia va fi remediată, atunci se va trece la etapa următoare, care înseamnă un aviz motivat al CE. Prin acesta, Comisia va spune ce articole din legislaţia UE sunt încălcate şi va cere României ca în termen de alte două luni să ia măsurile necesare pentru a corela legislaţia europeană.

Pe 19 decembrie 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa dacă România nu transpune Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie în termen, riscă o procedură de infrigement, precizând însă că speră ca Parlamentul să adopte proiectul de lege.

"Directivele trebuie transpuse la termen şi corect. Din păcate, uneori, nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infrigement. Cu privire la această directivă, există riscul pentru că termenul este aprilie 2018", a declarat Tudorel Toader, la finalul lui 2017.

Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentinţă definitivă, iar autorităţile nu au dreptul de a face declaraţii care să contrazică acest fapt.

"Prezumţia de nevinovăţie ar fi încălcată în cazul în care declaraţii publice ale autorităţilor publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăţiei, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăţia persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declaraţii şi decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăţia persoanei suspectate sau acuzate, cum ar
fi rechizitoriul, şi nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiţia respectării dreptului la apărare", se arată în directiva UE.

Documentul mai arată că: "Prezenta directivă ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei suspectate sau acuzate de săvârşirea infracţiunii rămâne definitivă. Acţiunile în justiţie şi căile de atac care pot fi introduse numai după ce hotărârea în cauză rămâne definitivă, inclusiv acţiunile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive".

 

Gorghiu: Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie trebuie implementată de urgenţă

Senatorul PNL Alina Gorghiu afirmă că Directiva europeană privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale nu a fost implementată în legislaţia din România ca urmare a scandalului pe tema justiţiei, precizând că va cere discutarea cu prioritate a acestei directive în Comisia specială pentru legile justiţiei.

"Orice procedură de infringement apare atunci când o ţară nu transpune o directivă care este obligatorie într-un anumit interval. (...) Noi, până în aprilie 2018 aveam obligaţia ca stat să transpunem această directivă privind prezumţia de nevinovăţie. Nu s-a întâmplat, pentru că a fost generat tot acest scandal pe tema justiţiei încă de anul trecut pornind de la Ordonanţa 13 şi până în ziua de astăzi - ştiţi bine schimbările pe care şi le doresc, revocarea şefului DNA, schimbările la legile justiţiei, coduri - motiv pentru care toate lucrurile acestea au trenat. (...) Am să cer în Comisia specială să discutăm cu prioritate transpunerea acestei directive şi deciziile CCR pe articolele neconstituţionale sau parţial declarate neconstituţionale din coduri pentru că acestea sunt realele priorităţi, să punem în acord cu deciziile CCR sau cu textul directivei. (...) O să cer acest lucru în prima şedinţă a Comisiei speciale să discutăm transpunerea acestei directive, este necesară, este în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor omului şi a respectării drepturilor suspecţilor, este un lucru firesc dezbătut la nivel european, motiv pentru care sigur trebuie implementată de urgenţă în legislaţia din România, aşa cum spune directiva, nu cu excesele pe care PSD-ALDE şi le doresc în această materie", a declarat Gorghiu, vineri, pentru Agerpres.

 

Kelemen Hunor: Procedura de infringement este gravă pentru România; era de aşteptat

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, că procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană este "gravă" pentru România şi că vina aparţine tuturor celor din cauza cărora n-a fost implementată până acum Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

"Comisia are dreptate sută la sută. Era de aşteptat că se va întâmpla acest lucru. Noi spunem de doi ani, trei ani; prima iniţiativă a noastră în acest sens am avut-o în 2015, era guvernul tehnocrat Cioloş. Atunci, am avut o iniţiativă prin care noi am propus, înainte de alegeri, preluarea directivei şi implementarea directivei. Apoi am mai avut una în 2017, după alegeri, dar toată lumea spunea că nu trebuie, că mai aşteptăm. Din acest punct de vedere, eu cred că toţi cei care n-au fost de acord în această perioadă de doi-trei ani au o vină, indiferent că acum sunt în parlament sau nu mai sunt sau au fost la guvernare şi nu mai sunt sau sunt acum la guvernare sau vor fi. Toţi au o vină, fiindcă, din diferite motive, nu au fost de acord să voteze ceea ce noi am propus - preluarea directivei", a spus preşedintele UDMR.

 

Comentarii

loading...