Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Președintele Klaus Iohannis, distins cu premiul „Franz Josef Strauss 2018”

Premiul „Franz Josef Strauss 2018" a fost decernat sâmbătă, la Munchen, preşedintelui Klaus Iohannis, de către Fundaţia germană Hanns Seidel.

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 02.06.2018 - 14:51

Ceremonia de acordare a premiului a avut loc la Palatul Regal din Munchen "Allerheiligen-Hofkirche". La acest eveniment şeful statului este însoţit de doamna Carmen Iohannis.

În cadrul ceremoniei de la Munchen, discursul Laudatio a fost rostit de către Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului din Bavaria, în prezenţa preşedintelui Fundaţiei Hanns Seidel, Ursula Männle, precum şi a premierului Landului Bavaria, Markus Söder. La eveniment au participat europarlamentari şi numeroase personalităţi ale lumii politice şi sociale.

Acest premiu se decernează începând cu anul 1996 unor personalităţi care s-au făcut remarcate în politică, afaceri, societate şi cultură, care promovează pacea, libertatea, respectarea legii şi democraţia. Printre laureaţii premiului se numără fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii George H. W. Bush, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi fostul secretar de stat american Henry A. Kissinger.

Fundaţia Hanns Seidel şi conducerea Uniunii Creştin-Sociale din Germania (CSU) au decis, în unanimitate, acordarea, în 2018, a Premiului "Franz Josef Strauss" preşedintelui României pentru promovarea, în mod constructiv şi vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăţi unite şi a încrederii în proiectul european.

Distincţia "Franz Josef Strauss" este însoţită şi de un premiu în valoare de 10.000 de euro, pe care preşedintele Klaus Iohannis a decis să îl doneze în scop caritabil Fundaţiei "Un copil, o speranţă", care derulează proiecte în domenii precum sănătatea, educaţia şi asistenţa socială, printre acestea aflându-se şi programe pentru sprijinirea copiilor diagnosticaţi cu autism şi Sindromul Down.

Vă prezentăm în continuare traducerea în limba română a alocuţiunii şi textul original în limba germană:

"Stimată doamnă Preşedinte Prof. Ursula Männle,
Stimată doamnă Preşedinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm,
Stimate domnule premier al Bavariei, Markus Söder,

Doamnelor şi domnilor, stimaţi oaspeţi,
Sunt deosebit de încântat să mă aflu astăzi la München, la invitaţia Fundaţiei Hanns-Seidel şi a Landului Bavaria. Sunt deosebit de recunoscător pentru onoarea pe care mi-o faceţi prin decernarea premiului ''Franz Josef Strauß". Vă mulţumesc foarte mult pentru alocuţiunile dumneavoastră, pentru vorbele onorante. În mod deosebit, vreau sa-i mulţumesc doamnei Preşedinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm, pentru laudatio. Vă mulţumesc, de asemenea, tuturor, pentru primirea ospitalieră în acest oraş minunat.

Este o onoare şi un privilegiu deosebit faptul că am oportunitatea să accept premiul Franz-Josef Strauß în prezenţa a numeroase personalităţi culturale şi politice, care l-au cunoscut pe premierul Franz-Josef Strauß sau i-au urmat crezul politic în ultimii 30 de ani. Este o onoare şi un privilegiu. Această distincţie mă onorează cu atât mai mult dacă privesc către personalităţile care, începând cu anul 1996, au primit acelaşi premiu - Henry Kissinger, Helmut Kohl sau Jean-Claude Juncker.

Franz Josef Strauß spunea că Bavaria este pământul său natal (Heimat), Germania patria (Vaterland), iar Europa este viitorul. Cred că ne regăsim cu toţii în această diferenţiere plină de sensibilitate. Avem cu toţii un cămin şi o ţară din care provenim, dar avem şi o Europă comună, care ne aparţine tuturor şi ne uneşte pe toţi.

Prin instinctul său politic şi geopolitic, Franz Josef Strauß a devenit un simbol al solicitudinii şi competenţei europene - prin agerimea cu care a recunoscut necesitatea alianţei transatlantice, cât şi nevoia de a înţelege Estul, fie că era vorba de RDG sau România.

Sunt admirabile nonconformismul şi încăpăţânarea cu care a urmărit programul său naţional de modernizare sau visul construcţiei europene, chiar dacă aceasta s-a aflat pe un drum anevoios, nu de la sine înţeles.

A fost, cu adevărat, un gânditor politic şi vizionar, cu mult înaintea timpului său. A fost un om pragmatic, care nu punea preţ pe recunoaşterea publică, ci pe nevoile reale ale momentului, luând câteodată şi decizii nepopulare. A fost un om fidel principiilor sale, care a promovat subiectele în care credea, chiar şi atunci când s-a confruntat cu opoziţia publică. Noul aeroport al oraşului, subiect controversat la timpul său, care este astăzi unul dintre motoarele centrale ale industriei bavareze, a fost una dintre iniţiativele sale.

Helmut Kohl spunea: "Ceea ce îl caracteriza cel mai puternic pe Strauß era poate conştiinţa sa istorică. Era un om care cunoştea istoria şi care trăia prin istorie".

Modul său de a fi şi de a acţiona este astăzi mai actual ca niciodată: nevoia pentru acţiune coerentă drept garanţie pentru o democraţie vie şi evitarea extremelor. De aceea este salutară tradiţia Fundaţiei Hanns Seidel de a onora moştenirea acestui politician vizionar.

Doamnelor şi domnilor,
Fundaţia Hanns Seidel a fost prima fundaţie germană de acest tip care şi-a deschis un birou în România. Anul 1992 rămâne în mentalul colectiv al românilor - la scurt timp după Revoluţie şi la finalul Războiului Rece - ca fiind turbulent şi dificil. Cu atât mai mult este descinderea Fundaţiei Hanns Seidel în România de apreciat. Fundaţia a fost un susţinător şi însoţitor constant al României pe drumul, nu întotdeauna lin, al tranziţiei de la comunism la o societate modernă, democratică şi deschisă.

Anul 1992 mai joacă, deloc întâmplător, un rol deosebit de important şi în istoria relaţiilor noastre bilaterale: România şi Germania încheie Tratatul privind cooperarea şi parteneriatul în Europa, care a influenţat decisiv cooperarea noastră politică, economică, ştiinţifică şi culturală. Anul trecut am marcat, atât la Bucureşti, cât şi la Berlin, nu numai aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului, ci şi 50 de ani de la reluarea relaţiilor la nivel de ambasadă şi 10 ani de când România a aderat la UE, sub preşedinţia rotativă a Germaniei.

Am realizat în acest context aniversar o vizită la Berlin, în iunie 2017, şi am purtat convorbiri deosebit de consistente cu Preşedintele Federal Frank-Walter Steinmeier şi Cancelarul Federal Angela Merkel.

Relaţiile dintre România şi Germania sunt puternice, de natură strategică şi au ca fundament numeroase reuşite comune, dar şi dorinţa de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa. Avem o dinamică deosebită a consultărilor politice, caracterizate de o viziune comună pe teme europene, de securitate şi de politică externă. Relaţiile economice bilaterale s-au dezvoltat consistent astfel că nivelul schimburilor comerciale au ajuns la peste 30 de miliarde de euro astăzi.

Investitorii germani au investit, în ultimii 25 de ani, constant şi sustenabil în România, contribuind la transferul tehnologic şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti. Germania este cel mai important partener comercial al României şi al doilea cel mai mare investitor în economia noastră, cu aproximativ 7.000 de companii şi peste 300.000 de locuri de muncă create.

România are şi cu landul Bavaria o cooperare excelentă din punct de vedere politic, economic şi cultural. Aş dori să salut în mod special şi să laud comunitatea de români din Bavaria, care s-a integrat exemplar şi care este una din cele mai vechi şi mai active comunităţi de români din Occident, având un rol nepreţuit la aprofundarea şi consolidarea relaţiilor noastre bilaterale, la fel ca şi reprezentanţii etnicilor germani originari din România - saşii transilvăneni şi şvabii. Minoritatea română din Germania şi cea germană din România - saşi transilvăneni, şvabii bănăţeni şi sătmăreni, landlerii - reprezintă un element cheie în arhitectura relaţiilor noastre bilaterale, fiind un adevărat catalizator al dialogului între ţările noastre şi un catalizator al relaţiilor noastre, având rol de pod în relaţiile bilaterale.

Stimaţi oaspeţi, doamnelor şi domnilor,
2018 este, din punct de vedere istoric, un punct crucial de referinţă în istoria modernă a României: la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Naţională. Au participat 100.000 de oameni şi au hotărât unirea Transilvaniei cu Regatul. În acelaşi an avusese loc şi unirea cu regiunile Bucovina şi Basarabia. La Alba Iulia au fost prezenţi reprezentanţi ai tuturor partidelor, confesiunilor şi straturilor sociale, care au susţinut Unirea.

Minoritatea germană din Transilvania a fost prima care a susţinut Declaraţia de la Alba Iulia, recunoscând astfel Unirea.
O sută de ani mai târziu, România a devenit o ţară care, prin societatea sa deschisă, prin performanţă economică, prin conduita faţă de cetăţean şi prin raportarea la construcţia europeană contribuie solid la păstrarea unităţii UE de care este acum mai mult decât oricând nevoie. România a dovedit între timp că este un partener responsabil şi de încredere.

România se pregăteşte să îşi asume pentru întâia oară, în prima parte a anului 2019, Preşedinţia Consiliului UE, un test al maturităţii noastre europene, în cadrul căruia România îşi va aduce contribuţia în rezolvarea problemelor actuale.

Este datoria noastră ca, în aceste vremuri neliniştite şi greu predictibile, să conferim proiectului european o nouă dinamică, încredere şi viziune. La 9 mai 2019 oraşul Sibiu va găzdui un important Summit, care va influenţa în mod decisiv viitorul proiectului european.

Soluţia ţine de noi toţi şi constă în angajarea pe calea solidarităţii şi a unităţii, în mod pragmatic şi credibil. Important este ca Uniunea Europeană să-şi păstreze, în mod onest, valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetăţenii săi, a căror securitate şi prosperitate să fie garantate. Sunt convins că un proiect european în aceşti parametri reprezintă calea prin care vom reuşi să progresăm către o Europă prosperă, puternică şi sigură.

România consideră că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendinţele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii.

Românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura democraţia şi prosperitatea cetăţenilor europeni. Asemenea concetăţenilor mei, sunt şi eu încrezător în forţa proiectului european. Am convingerea că, prin dialog şi prin cooperarea noastră strânsă, Uniunea Europeană va depăşi întărită această perioadă în care este supusă unor adevărate teste de rezistenţă.

Doamnelor şi domnilor,
Au existat mereu oameni, actori ai istoriei, care şi-au asumat riscuri, în ciuda tuturor adversităţilor, au continuat să îşi facă datoria. Unul dintre aceşti oameni a fost Franz Josef Strauß, a cărui moştenire de valori şi principii trebuie să o apărăm, aceasta fiind datoria noastră. De aceea, sunt mândru că sunt unul dintre laureaţii Fundaţiei Hanns Seidel. Dezvoltare, deschidere, coeziune, solidaritate şi toleranţă, toate acestea înseamnă o Europă mai bună. şi de toate acestea avem acum nevoie, mai mult ca oricând.

Vă rog să îmi permiteţi să adresez recunoştinţa mea pentru primirea călduroasă în oraşul dumneavoastră minunat. Vă mulţumesc tuturor!"

Comentarii

loading...