Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Portițele din legea finanțării partidelor

Portițele din legea finanțării partidelor

Parlamentarii găsesc noi metode de a îmblânzi legislația de finanțare a partidelor politice. O decizie recentă vine după mai multe modificări operate în ultimii ani de zile.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 14.05.2018 - 12:21

 

Camera Deputaţilor a adoptat, recent, cu 160 de voturi ”pentru”, 90 ”împotrivă” şi cinci abţineri, legea de modificare a legii privind finanţarea partidelor politice și a campaniilor electorale, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale (CCR). În favoarea legii au votat PSD, ALDE și UDMR. PNL, USR și PMP au votat împotrivă. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

După reexaminare, au fost menţinute mai multe modificări ale legii, printre care şi abrogarea prevederii referitoare la confiscarea contribuţiilor pentru campania electorală care nu respectă legea.

 În aceste condiții, mai multe infracțiuni din Legea finanțării partidelor se vor pedepsi doar cu amenzi, nu și cu confiscarea sumelor respective, așa cum prevede legea în vigoare. De exemplu, un partid poate primi amenzi între 10.000 și 25.000 lei dacă primește donații sau cotizații care depășesc plafoanele prevăzute de lege. Va fi pedepsită doar cu amendă (între 15.000 și 50.000 de lei),  și nu cu confiscare, finanţarea de către partidul politic sau alianța politică a activităţii curente din alte surse de venit decât cele permise de legea finanțării. Un regim similar va avea și finanţarea de către partidul politic sau alianța politică a activităţii curente din împrumuturi primite cu încălcarea condițiilor legale. Aceeași amendă este prevăzută pentru folosirea de către partidul politic a  veniturilor provenite din subvenţii de la bugetul de stat pentru alte destinaţii decât cele legale.

Un astfel de articol poate da posibilitatea unor abuzuri, după cum susțin reprezentanții Opoziției, care atrag atenția că, în unele cazuri, cuantumul sumelor obținute ilegal poate fi mai mare comparativ cu amenda aplicată. ”PSD a călcat în picioare deciziile CCR pentru a putea cheltui, în mod nelegal și fără limită, bani în viitoarele campanii electorale”, a declarat deputatul PNL Gabriel Andronache, membru al Comisiei juridice.

 

Ce calcule
își fac politicienii

 

Până în prezent, pe baza legii în vigoare, cea mai dură sancțiune a Autorității Electorale Permanente (AEP) a vizat-o pe Monica Macovei. În 2015, AEP a stabilit confiscarea a 291.415 lei din sumele destinate campaniei Monicăi Macovei de la prezidenţialele din 2014. La vremea respectivă, Macovei a făcut contestație și a câștigat în instanță. Și în cazul PER AEP a confiscat 260.000 lei obținuți ilegal, iar de la fostul PP-DD au fost confiscați 160.000 lei.

Potrivit unui raport al AEP, în 2017 instituția a confiscat 192.000 lei de la partidele politice. Pedeapsa cea mai drastică a fost aplicată USR - confiscarea sumei de 121.798 de lei, pentru sumele obținute ilegal de fostul USB la alegerile locale din 2016. De la PSD Ilfov s-au confiscat 47.000 lei. 

Acum, politicienii vor să evite astfel de sancțiuni, chiar dacă AEP este o instituție subordonată politic, condusă de Daniel Barbu, propus de ALDE.

Două rapoarte recente ale AEP, publicate de ”România liberă”, au relevat faptul că 40 de filiale PSD și 39 filiale PNL au încălcat, într-un fel sau altul, legea de finanțare a partidelor politice, fiind aplicate mai multe amenzi. Cu alte cuvinte, deși legea este încălcată pe scară largă, în cazul partidelor mari aproape niciodată nu se ajunge la încălcări atât de grave care să ducă la confiscarea sumelor. Câtă vreme legea a prevăzut posibilitatea confiscării, PSD a reușit să evite sancțiunile drastice, precum confiscarea, care au vizat în general formațiunile lipsite de experiență. Acum, însă, orice politician va putea să primească finanțări peste plafoanele legale de sute de mii de lei, riscând o amendă între 15.000 și 50.000 de lei. 

 

AEP, ghid
pentru politicieni

 

Mai mult, deputații PSD vor să schimbe și obiectivul de activitate al Autorității Electorale Permanente (AEP). Astfel, ”în exercitarea rolului său de control, activitatea de prevenire și îndrumare prevalează în fața celei sancționatoare”. În viziunea parlamentarilor PSD, instituția care ar trebui să controleze alegerile ar urma să devină un fel de ghid. ”Autoritatea Electorală Permanentă are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale,  îndrumarea și ghidarea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a candidaţilor independenţi în respectarea legilor și a standardelor internaționale în materie”, aceasta este propunerea deputaților PSD. Pe de altă parte, parlamentarii PSD vor să reducă și transparența finanțării partidelor. Potrivit altui amendament, ”anual, până la data de 30 aprilie, partidele politice au obligaţia de a depune la Autoritatea Electorală Permanentă un raport sintetic al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent”. Legislația în vigoare prevede că raportul privind veniturile și cheltuielile trebuie să fie unul „detaliat“.    

 

 

Legea pentru ocolirea creditorilor

 

În martie 2016, înainte de alegerile locale, senatorii PSD şi PNL au votat, cot la cot, proiectul de lege iniţiat de social-democraţi, prin care creditorii nu se pot atinge de datoriile partidelor în perioada alegerilor locale şi parlamentare.

O astfel de modificare a reprezentat portiţa pentru finanţarea campaniilor electorale, pentru că,  potrivit legii în vigoare anterior, orice ban pe care partidele datornice îl obţineau din donaţii intra direct în contul creditorilor. Practic, partidele nu mai puteau cheltui banii pentru finanţare înainte să-şi achite datoriile la bugetele de stat pentru că orice bani intrați în conturile partidelor erau automat retraşi de creditori.

 

 

Ping-pong cu banii negri

 

Deputații Opoziţiei au criticat forma adoptată de Cameră, PNL și PMP anunţând că o vor ataca din nou la Curtea Constituţională. Ar fi a doua sesizare a Opoziției pe această temă. Astfel, ca urmare a sesizării formulate de USR, PMP şi PNL, Curtea a decis că aceasta este neconstituţională în integralitate pe motiv că ea contravine principiului bicameralismului.

Modificările la legea finanțării partidelor au fost inițiate în februarie 2016 de opt parlamentari din grupul minorităților naționale și vizau un singur articol, care se referea la minorități. Proiectul a fost respins de către Senat, dar în aprilie 2017 a ajuns la Camera Deputaților, iar la Comisia juridică deputatul PSD Florin Iordache a depus amendamentele controversate, care au modificat radical sensul legii. În urma protestelor PNL, legea s-a întors de trei ori la Comisia juridică, dar, de fiecare dată, PSD a reformulat articolele controversate, menținând însă sensul inițial. În octombrie 2017, legea a fost votată de Camera Deputaților, iar PNL, USR și PMP au contestat-o la Curtea Constituțională. Pe 14 decembrie, CCR a declarat legea neconstituțională.

Comentarii

loading...