Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a inițiat un proiect pentru anularea incompatibilităților după trei ani

Portițe de salvare pentru incompatibili. ANI devine inutilă

Modificările votate în ultima perioadă de către Parlament fac aproape imposibilă pedepsirea demnitarilor acuzați de Agenția Națională de Integritate (ANI).

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 12.07.2018 - 08:17

Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care conflictul de interese sau starea de incompatibilitate constatate în urma unor fapte comise de demnitari sau funcționari publici se prescriu după trei ani de la data săvârșirii lor. Proiectul inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu a fost aprobat cu 72 voturi ”pentru” și 13 împotrivă. De altfel, adoptarea proiectului era previzibilă, pe lângă Rădulescu proiectul fiind semnat de alți 108 senatori și deputați PSD.

Legea are un singur articol. ”Faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor”, prevede actul normativ, care modifică legea Agenției Naționale de Integritate (ANI). „Iniţiatorii propun introducerea unui termen de prescripţie a faptelor ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, având în vedere că şi în materia mai gravă, a ilicitului penal, există o astfel de instituţie juridică, mai precis prescripţia răspunderii penale. De asemenea, nu este nici moral şi nici legal ca aceste fapte să fie imprescriptibile”, este explicația oferită în expunerea de motive semnată de Cătălin Rădulescu.

 

Interesul personal, redefinit

De asemenea, Senatul a aprobat și un alt proiect al lui Cătălin Rădulescu de modificare a statutului aleșilor locali. Proiectul prevede că aleşii locali au un interes personal într-o anumită zonă ”dacă au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea, orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, administrator sau de la care obţin venituri, o altă autoritate din care fac parte, asociaţie sau fundaţie din care fac parte”. Până acum, legea pedepsea fapta chiar dacă votul unui ales local nu era decisiv pentru luarea unei decizii. Fapta aleșilor locali de a încălca legislaţia privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancționează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum șase luni. În acest fel, aleșii locali nu mai riscă pierderea mandatului, după cum a explicat Cătălin Rădulescu. ”Conflictul de interese să nu mai fie incriminat prin pierderea mandatului, ci să fie numai sancţionat administrativ, adică cum au şi parlamentarii. Am gândit că este o logică normală ca să nu facem diferenţă între parlamentari şi primari şi atâta timp cât s-a legiferat în sensul ăsta pentru parlamentari, şi pentru primari conflictul de interese este numai sancţionat administrativ, amendă şi aşa mai departe toate criteriile pe care le ştiţi deja”, a declarat deputatul Cătălin Rădulescu.

 

675 de demnitari salvați de Iordache

Dacă legea inițiată de Rădulescu ar intra în vigoare în 2018, ar fi prescrise toate infracțiunile de conflict de interese și de incompatibilitate comise până în 2015.

La începutul lunii iunie, a intrat în vigoare o lege inițiată de Florin Iordache (PSD) care prevede anularea tuturor interdicțiilor decise de ANI pe baza unor rapoarte întocmite până în 2013. „Interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013 în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, prevede proiectul votat de Senat și validat de CCR.

Potrivit unei analize realizate de „România Curată“, 675 de parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri ar putea scăpa de sentințele ANI după votarea proiectului de modificare a Legii ANI propus de Florin Iordache.

 

Lista beneficiarilor

Astfel, ar putea beneficia de schimbarea legislativă o serie de foști și actuali parlamentari - Şerban Mihăilescu, Liviu Harbuz, Steluţa Cătăniciu, Marin Anton, Hubert Thuma, Anghel Stanciu, Iulian Iancu, Ion Călin, Ion Mociolacă, Emanoil Savin, Cornel Resmeriţă, William Brânză, Petru Călian, Mihăiţă Calimente, Cătălin Croitoru, Relu Fenechiu, Mircia Giurgiu, Laurenţiu Nistor, Daniel Oajdea sau Mădălin Voicu.

Printre foştii preşedinţi de consilii judeţene care ar putea să scape ca urmare a amendamentelor Iordache se numără Ion Călinoiu de la Gorj, Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila şi Ioan Moloţ de la Hunedoara. Printre zecile de primari sau foşti primari care ar putea să beneficieze de anularea interdicţiilor sunt fostul edil din Galaţi Marius Stan şi fostul viceprimar, actual edil în Constanţa, Decebal Făgădău, mai scrie România Curată. 

Legea a fost votată de Senat în decembrie 2017. Președintele Klaus Iohannis a cerut, în 14 martie, reexaminarea proiectul de lege de către Parlament. Solicitarea președintelui a fost însă respinsă de Parlament, senatorii și deputații păstrând articolele controversate. În 20 aprilie, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, dar judecătorii CCR au respins sesizarea, printr-o decizie luată pe 10 mai. Epuizând toate căile de atac, președintele Iohannis a fost nevoit să promulge legea, în data de 6 iunie.

Comentarii

loading...