În Statele Unite, ideea că un fost ofițer ar putea să intre în politică este un lucru banal și are ca scop valorificarea experienței câștigate de un militar de carieră, chiar și după ce acesta trece în rezervă.
România ar putea prelua cu succes acest model, dacă ar fi vorba de numirea pe o funcție politică, de exemplu pe aceea de ministru al Apărării, a unui militar în rezervă. Problema generalului Ciucă este însă aceea că el este cadru militar în activitate.
Iar Statutul Cadrelor Militare (Legea 80 / 1995, cu modificările ulterioare) precizează, la articolul 28, următoarele: “Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi: a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora (…)”. Aceeași lege le interzice cadrelor militare în activitate să-și exprime opiniile politice în public, ceea ce înseamnă că un militar în activitate n-ar avea voie, de exemplu, nici să depună jurământul în calitate de membru al Guvernului – întrucât Guvernul este o instituție politică. Militarilor în activitate li se interzice și “participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic” – iar o ceremonie de instalare a unui Guvern are, evident, caracter politic.
Nicolae Ceaușescu a fost general și ministru adjunct
În anii comunismului, era ceva obișnuit ca un general activ să fie ministru sau ministru adjunct (chiar Nicolae Ceaușescu a purtat grad de general, în perioada în care a fost ministru adjunct al Apărării).
Ultimul ministru român al Apărării Naționale care a fost, simultan, militar în activitate a fost generalul Niculae Spiroiu, cel care a condus MApN între anii 1991 – 1994. După acesta, în România, ca și în celelalte țări democratice, s-a aplicat sistemul controlului civil asupra Armatei, inclusiv prin impunerea regulii ca ministrul Apărării să fie un civil, nu un militar în activitate.
Evident, Armata a continuat să aibă un șef al Statului Major General (actualul Stat Major al Apărării), care a fost condus de un ofițer în activitate și care s-a subordonat, la rândul său, ministrului civil al Apărării.
Generalul Nicolae Ciucă este în acest moment ofițer în activitate și deține chiar funcția de șef al Statului Major al Apărării. Ceea ce nu l-a împiedicat însă să apară pe un afiș politic al PNL, unde este prezentat deja drept ministru al Apărării Naționale (în viitorul guvern condus de Ludovic Orban).
Generalul Ciucă va trece în rezervă dar nu spune când
Acum câteva zile, cu prilejul ceremoniilor dedicate Zilei Armatei Române, generalul Ciucă a anunțat, ce-i drept, că urmează să treacă în rezervă, fără a indica însă și momentul în care va face acest gest.
”Categoric voi trece în rezervă şi vă rog să-mi daţi voie să nu comentez astăzi, de Ziua Armatei, acest lucru”, a susținut generalul Ciucă, pe 25 octombrie, la finalul ceremoniilor din Parcul Carol.
Unii observatori susțin însă că de fapt generalul Ciucă așteaptă doar să vadă dacă va fi aprobat Guvernul Orban, astfel ca, dacă acest guvern nu preia puterea, Ciucă să-și mențină gradul de general în activitate și funcția de șef al SMAp până la sfârșitul anului 2019.
Atitudinea echivocă a șefului SMAp a fost sancționată, ieri, într-o postare pe Facebook, de Gabriel Leș, ministrul demisionar al Apărării:
“Iată, astăzi, un militar de carieră, aflat în funcție, pregătindu-se ca în decurs de o zi să schimbe haina militară cu cea de politician. Observ că este un moft să mai vorbim în România europeană a anului 2019 despre un principiu esențial în arhitectura oricărei democrații care se respectă: controlul civil asupra forțelor armate.
Împărtășesc percepția celor care găsesc inacceptabilă migrarea către politică, încă din perioada activă, a unui general al Armatei României. Precedentul este absolut nefast, iar dacă de la președintele Iohannis nu pot emite nicio pretenție (modul în care sfidează Constituția a devenit deja marcă înregistrată a domniei sale), am sperat că Partidul National Liberal, un for cu reflexe europene – după cum se recomandă – nu va pune România în postura neuzuală de a propulsa un militar (fie el și proaspăt rezervist) într-o funcție creată pentru exercitarea controlului civil”, notează, pe Facebook, Gabriel Leș.