Deputatul vrea creșterea plafonului de la 10.000 lei la 50.000 lei, arătând că majorarea acestui plafon va conferi posibilitatea soluționării litigiilor pecuniare minore, care grevează suficient de mult instanțele de judecată, printr-o procedură simplificată, care să ducă la o soluție rapidă.
În plus, cererile cu valoare redusă vor păstra procedura strict în format scris. „Nu va exista reală celeritate, aptă să ducă la simplificarea și rapiditatea procedurilor, care să degreveze instanțele de judecată decât dacă procedura cererilor cu valoare redusă ar avea loc având ca probe exclusiv înscrisuri, respectiv efectuarea de adrese către autorități pentru comunicarea unor înscrisuri, nu și interogatorii, probe testimoniale, expertize etc”, a arătat Murariu.
Forma actuală a art. 1030 alin. (9) din CPC permite încuviințarea și a altor probe în afara înscrisurilor depuse de către părți, cu excepția probelor a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale. „Dacă s-ar încuviința interogatoriul sau proba testimonială, nu ar mai exista nicio diferență între procedura de drept comun și cea privind cererea cu valoare redusă în ceea ce privește durata și efortul procedural, însă diferența de taxă de timbru datorată ar fi complet în defavoarea statului”, mai arată ea.
O altă măsură vizează mențiunile speciale în etapa regularizării cererii. În măsura în care reclamantul a sesizat instanța cu o cerere pe procedură de drept comun, însă cererea se pliază pe procedura cu privire la cererile de valoare redusă, reclamantul propunând doar înscrisuri în probațiune, instanța îi va pune în vedere printr-o adresă că poate apela la procedura cu privire la cererile de valoare redusă, sens în care nu va datora decât timbrajul pentru această procedură (dacă reclamantul nu a achitat încă timbrajul) sau că îi va fi restrituită diferența de taxă de timbru dacă a achitat-o deja. Dacă reclamantul nu se pronunță în 10 zile, instanța rămâne învestită potrivit procedurii de drept comun. Scopul este de informare și de publicitate masivă a acestei proceduri întrucât utilizarea sa, prin procedura exclusiv scrisă și în camera de consiliu, va duce la degrevarea instanțelor de judecată.
Simplificarea redactării hotărârilor
O altă măsură pentru degrevarea instanțelor propusă de Murariu vizează simplificarea redactării hotărârilor judecătorești prin eliminarea mențiunilor susținerilor părților. Din 20 de pagini ale unei hotărâri judecătorești, în jur de 15, ca exemplu, conțin doar susținerile părților. „O hotărâre care să conțină doar cele 5 pagini ale argumentelor instanței și soluția ar fi la fel de utilă, simplificând mult procedura”, arată ea.
Medierea
O a treia măsură este accentuarea procedurală a recurgerii la mediere ulterior sesizării instanței de judecată. „Din experiența mea profesională, după o perioadă de timp petrecută pe băncile instanței, persoanele tind să se așeze la masă și să discute. De ce să dureze atât? Dacă părțile vor reuși să soluționeze cel puțin o parte din pozițiile divergente amiabil și cât mai devreme, vom reuși, în timp să degrevăm instanțele. Așa a procedat Franța și în 20 de ani a ajuns să aibă 1-2 cauze pe lista ședinței de judecată”, arată ea.
Propunerea pe care Murariu o face este aceea ca, la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate și sunt prezente sau reprezentate, completul de judecată să le întrebe dacă ar fi dispuse să participe la 2 ședințe de mediere, expunând avantajele privind soluționarea rapidă a diferendului și avantajul privind taxa judiciară de timbru în situația soluționării litigiului în această modalitate.
Dacă ambele părți sunt dispuse, costul ședințelor de mediere va fi suportat de acestea 50%-50%.
Dacă reclamantul nu este dispus, iar pârâtul da, instanța îi va pune în vedere reclamantului că în situația în care nu va da curs procedurii, instanța va suspenda ședința de judecată până la dovada îndeplinirii procedurii, cu obligativitatea plății a jumătate din cuantumul taxei judiciare de timbru pentru repunerea pe rol a cauzei.
Dacă pârâtul nu este dispus sau dacă niciuna dintre părți nu este dispusă, instanța va proceda în continuare la judecarea cauzei.
Judecata nu se va suspenda în timpul derulării celor 2 ședințe de mediere, ci acestea vor avea loc în timpul de până la următorul termen de judecată fixat de instanță în soluționarea cauzei.
