Comisiile de buget-finanţe au respins amendamentul lui Liviu Dragnea pentru diminuarea bugetului Serviciului Român de Informații (SRI) cu 295 milioane de lei pentru a finanța un program pentru asigurarea vitaminei D pentru copii și l-au aprobat pe cel ce vizează reducerea cu 150 milioane lei, pentru implementarea programului ”Diabet juvenil”. Comisia a votat bugetul SRI, cu amendamentele respinse și adoptate, cu 20 de voturi pentru și 13 împotrivă. Decizia finală va fi luată de plenul Parlamentului.
Varujan Vosganian, deputat ALDE, a declarat în timpul dezbaterilor că bugetul SRI este mare în comparație cu alte state. „Aceasta este o discuție extrem de delicată, nu ar trebui să invocăm lipsa de patriotism. Faptul că facem această discuție este rezultatul faptului că până acum nu am avut o astfel de discuție. Din 2014 și până acum, bugetul SRI s-a dublat. Comparația cu alte țări arat că SRI este raportat la numărul de locuitori destul de consistent în raport cu numărul de angajați și finanțările altor servicii din Europa”, a spus Vosganian.
În varianta inițială a bugetului întocmit de consilierul Darius Vâlcov, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, SRI urma să primească 2,48 miliarde de lei. Ulterior, Liviu Dragnea a propus două amendamente de scădere a bugetului SRI, din care unul singur a fost aprobat.
Două miliarde pentru salarii și pensii
Dincolo de jocul de imagine, scăderea de 150 de milioane de lei operată de parlamentarii majorității înseamnă că bugetul efectiv din 2019 va fi de 2,33 miliarde de lei. Or, potrivit proiectului discutat în Parlament, în 2018 SRI a cheltuit 2,23 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, ”scăderea” operată de parlamentarii PSD și ALDE înseamnă, de fapt, o creștere de 100 de milioane de lei față de 2018. În 2016, la preluarea puterii de către PSD, bugetul SRI era de 1,85 de miliarde de lei pentru ca în 2017 să ajungă la două miliarde de lei.
De ce are nevoie SRI de atâția bani? Potrivit proiectului de buget discutat de Parlament, 1,44 de miliarde de lei sunt alocați cheltuielilor de personal iar 663 de milioane de lei sunt pentru asistență socială. Adică 2,1 miliarde de lei pentru salarii și pensii și doar 280 de milioane de lei pentru activități efective. Din cei 150 de milioane tăiați de Parlament, 75 de milioane sunt cheltuieli de personal și restul privesc alte activități.
Menționăm că, în ultimii ani de zile, Parlamentul a votat mai multe acte normative prin care au crescut pensiile speciale, de care beneficiază inclusiv foștii ofițeri SRI. Or, printr-o schimbare a regulilor operată de Parlament pensiile foștilor ofițeri sunt plătite din bugetul SRI și nu de Casa de Pensii, așa cum se întâmplă cu restul pensionarilor. Tot în 2015, premierul Victor Ponta și vicepremierul Gabriel Oprea le-au făcut un cadou ofițerilor din sistem reintroducând pensiile speciale pentru militari. Pensiile speciale nu se bazează pe principiul contributivității, ci pensionarul își poate alege cele mai bine plătite șase luni din ultimii cinci ani de activitate drept bază de calcul.
Explicațiile SRI
După izbucnirea controverselor privind banii pentru SRI, serviciul secret a fost, inițial, reținut în reacții. În cele din urmă, o explicație a fost furnizată de purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, într-un mesaj trimis jurnalistului Ion Cristoiu. ”O să vă dau doar câteva cifre: 84% din buget este destinat pensiilor și salariilor. Cu alte cuvinte, noi funcționăm cu doar 16% din total buget. Restul sunt lefuri și pensii. Avem mulți angajați? Pentru că funcționăm după o lege de pe vremea cînd telefonul mobil și internetul nu existau”, este varianta lui Marincea, care susține că SRI este obligat să respecte legislația votată de Parlament . ”Avem și mult mai mulți pensionari decît angajați. Noi plătim pensiile și pentru SIE, din bugetul SRI. Și nu SRI a dat Legea 232/2016 în urma căreia au plecat în pensie de la SRI într-un singur an tot atîția ofițeri cît în zece. Nu SRI a cerut salarii și pensii mai mari, nu-i așa? Nu poți să dai o lege prin care mărești bugetul de pensii și salarii, ca apoi să ne pui să tăiem bani de la funcționarea Serviciului pentru a le putea acoperi. Din 2015 și pînă în prezent, din cauza acestor legi, bugetul de funcționare al SRI, de la plata facturilor de energie și pînă la activitatea efectivă de informații, a scăzut ca pondere de la 32% din buget pînă la 16%”, susține reprezentantul SRI.
Câți bani primesc SIE și SPP
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au dat, raport favorabil pentru bugetul Serviciului de Informații Externe (SIE), cu majoritate de voturi.
Bugetul alocat acestui serviciu este de 313,08 milioane de lei, o creștere de 8,4% față de anul trecut, iar creditele de angajament au fost majorate cu 6,17%, la 313,08 de milioane de lei. Ca urmare a adoptării acestui buget, reprezentanții SIE estimează următorul impact: pentru circa două luni din acest an, salariile și cheltuielile de personal ale serviciului nu vor putea fi acoperite.
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au dat raport favorabil și pentru bugetul Serviciului de Pază și Protecție (SPP), cu 20 de voturi pentru și 13 voturi împotrivă, inclusiv cu amendamentul care vizează diminuarea bugetului Serviciului cu 50 milioane de lei.
Reprezentantul SPP a spus că bugetul este le limita de funcționare a instituției.
„Bugetul alocat SPP pentru anul 2019 nu este de dezvoltare, ci este un buget la limita minimă de funcționare. Anul 2019 reprezintă penru Serviciu asumarea unor obligații mai mari față de anii precedenti. Mă refer la președinția României la Consiliului UE, unde SPP este coordonatorul măsurilor de securitate”, a declarat reprezentantul SPP la dezbaterea bugetului în comisii.
În proiectul propus de Guvern, înainte de amendamentul din Parlament, SPP avea un buget de 233.801.000 lei, cu 20% mai mult decât în 2018.
