Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Zece dovezi că PSD vrea să pună cruce anticorupției

Protejarea colegilor acuzați de procurori și modificarea legilor care vizează activitatea DNA, ANI sau CCR sunt principalele direcții de atac ale ­social-democraților.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 01.04.2015 - 16:28

Protejarea colegilor acuzați de procurori și modificarea legilor care vizează activitatea DNA, ANI sau CCR sunt principalele direcții de atac ale ­social-democraților.

Imediat după înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale, PSD a părut că renunță la blocarea anticorupției, în urma presiunii populare în acest sens. La câteva zile după alegeri, Parlamentul a respins controversata lege a amnistiei și grațierii, iar, în perioada următoare social-democrații au votat ridicarea imunității parlamentare pentru senatorii Ecaterina Andronescu (PSD), Șerban Mihăilescu (UNPR) sau pentru deputatul Elena Udrea (PMP). La patru luni de zile după alegeri, social-democrații au revenit la vechile obiceiuri, blocând ridicarea imunității unor colegi și propunând relaxarea legislației anticorupție. „România liberă” a selectat cele mai consistente acțiuni de blocare a justiției, multe dintre acestea încălcând decizii ale Curții Constituționale.

1. Blocarea urmăririi penale a lui Varujan Vosganian. Senatul a re­spins, în 12 februarie, cererea procurorilor, fiind înregistrate 71 de voturi „împotrivă”, din partea PSD dar și a unor liberali,  56 de voturi „pentru” şi cinci voturi anulate. Sprijinul PSD pentru Varujan Vosganian a fost legat și de faptul că fostul ministru liberal era acuzat pentru elaborarea unei hotărâri de guvern, fapt care a fost considerat un precedent periculos. Vosganian era acuzat că a elaborat un act normativ care a permis vânzarea de gaze la preţuri preferenţiale către omul de afaceri Ioan Niculae.   

2. Blocarea urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely. Camera Deputaților a respins solicitarea DNA pe 11 martie. 154 de voturi au fost împotriva cererii DNA, 125 au fost pentru începerea urmăririi penale, iar cinci voturi au fost anulate. Potrivit unor surse parlamentare, PSD a votat împotriva urmăririi penale, pentru a-și asigura sprijinul UDMR în perioada următoare, blocând o apropiere a Uniunii de PNL.

3. Dan Șova, mai presus de Constituție. Pe 25 martie, Senatul a respins cererea DNA de arestare preventivă a senatorului PSD. Și aceasta cu toate că solicitarea DNA a întrunit votul majorității senatorilor prezenți. Conducerea Senatului a invocat Statutul deputaților și senatorilor, dar și Regulamentul instituției, care prevăd votul majorității membrilor Senatului. Președintele Klaus Iohannis, CSM și PNL au contestat decizia Senatului la Curtea Constituțională (CCR), care se va pronunța pe 8 aprilie.

4. Superimunitatea, la un pas de adoptare. Social-democrații au încercat modificarea articolelor referitoare la imunitatea parlamentară din Regulamentului Camerei. Ei au propus ca solicitările DNA de arestare preventivă să conțină „motivele concrete şi temeinice”, inclusiv probe din dosar,  iar deputații să se pronunțe în baza acestora. Propunerea fusese respinsă de CCR în 2013 pe motiv că, în acest fel, Parlamentul ar prelua o parte din atribuțiile magistraților, încălcând separația puterilor în stat. Noul regulament nu a fost aprobat, după ce a înregistrat majoritate simplă, și nu majoritate absolută, așa cum prevede Constituția. PSD a anunțat reluarea demersurilor.

5. Baronii incompatibili, încercare de salvare. Senatul are pe ordinea de zi, în calitate de for decizional, un proiect de lege care ar permite aleșilor locali să facă parte din AGA sau CA ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. În prezent, legislația interzice acest lucru, sub sancțiunea pierderii mandatului. Sute de aleși locali au fost declarați incompatibili de către ANI pe baza acestei prevederi și se află în diferite etape procesuale.

6. Fără cătușe pentru corupți. Comisia juridică a Senatului va discuta, după sărbători, proiectul inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae pentru modificarea Codului de Procedură Penală. Potrivit proiectului, arestul preventiv se poate decide doar în cazul infracţiunilor cu acte de violenţă, fiind eliminate infracțiunile de corupție. Arestul preventiv va avea două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever. Inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va putea fi încătuşat. DNA a susținut, ieri, că propunerile ar putea afecta eficienţa investigaţiilor în dosarele de corupţie. Introducerea unei măsuri preventive noi, respectiv arestul sever, nu este justificată, reprezentând doar “un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă”.

7. Răspundere redusă pentru parlamentari. Parlamentarii ar putea să nu mai răspundă pentru luare de mită și abuz în serviciu, dacă faptele au fost comise înainte de 1 februarie 2014. Ministrul Eugen Nicolicea a propus un proiect care, oficial, ar trebui să prevadă fără dubiu că președintele și parlamentarii sunt funcționari publici, pe motiv că actualul Cod Penal este neclar. Consiliul Legislativ a atras atenția că, dacă proiectul ar fi votat, ar însemna că s-ar interpreta și vechiul Cod Penal,  consimțindu-se că parlamentarii și președintele nu făceau parte din categoria funcționarilor publici, ceea ce i-ar salva de procesele declanșate înainte de modificarea Codului.

8. O nouă lege a ANI. La Camera Deputaților a fost înregistrat un proiect de lege privind Agenția Națională de Integritate. Potrivit propunerii, dacă un demnitar este declarat incompatibil nu mai poate exercita „aceeași funcție” timp de trei ani de zile. În acest fel, s-ar lipsi de conținut sancțiunile pentru că dacă, de exemplu, un președinte de CJ este declarat incompatibil, el nu mai poate ocupa această funcție, dar poate fi parlamentar. CCR a decis că o astfel de sancțiune se aplică pentru toate funcțiile publice.

9. Reducerea atribuțiilor CCR. Comisia juridică a Senatului are pe ordinea de zi un proiect referitor la   dreptul Curții Constituționale de a judeca hotărârile Parlamentului. Propunerea, inițiată de ministrul UNPR pentru Relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, menționează că judecătorii CCR pot analiza acele hotărâri care afectează „principii și valori constituționale”. Potrivit unor experți, această limitare explicită elimină de la judecata CCR deciziile referitoare la persoane, de exemplu cele care vizează numiri în funcții.

10. Liber la angajat rude. Senatul a aprobat tacit, pe 25 martie, un proiect potrivit căruia funcționarii publici, deci și parlamentarii,  să nu se mai plaseze în conflict de interese dacă își angajează rudele până la gradul II. Mai multe zeci de parlamentari au procese pe rol după ce ANI i-a acuzat de conflict de interese tocmai pentru că și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare.    

Citește totul despre:

Comentarii

loading...