Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

UDMR cere prodecură de urgență în Senat, în cazul legii care interzice minorităților să folosească limba maternă în administrația locală

Senatorul Tanczos Barna a transmis, vineri, că grupul UDMR din Senat va cere procedură de urgenţă pentru discutarea Legii care vizează interzicerea limbii materne în administraţie, adoptată tacit de Camera Deputaţilor.

Share

Roxana Petre 0 comentarii

Actualizat: 19.02.2016 - 12:03

Senatorul Tanczos Barna a transmis, vineri, că  grupul UDMR din Senat va cere procedură de urgenţă pentru discutarea Legii care vizează interzicerea limbii materne în administraţie, adoptată tacit de Camera Deputaţilor, informează Agerpres.

„În cazul legii care a fost aprobată tacit de Camera Deputaţilor, grupul UDMR va cere procedură de urgenţă. Sunt convins de faptul că Senatul va respinge această lege aberantă, neconstituţională şi antimaghiară. Este inadmisibil ca într-un stat de drept, un deputat, un parlamentar al României să iniţieze aproape săptămânal proiecte de legi prin care atacă nu doar comunitatea maghiară din România ci şi toate minorităţile care trăiesc în România”, a declarat liderul grupului UDMR din Senat,Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă. 

El a precizat că, săptămânal, sunt introduse pe ordinea de zi a Parlamentului proiecte de legi ce vizează restrângerea drepturilor obţinute de minoritatea maghiară. 

„Problema cea mai mare, însă, este că nu trece săptămână ca în domeniul învăţământului, în domeniul administraţiei, în domeniul presei să nu avem pe ordinea de zi proiecte de legi prin care se încearcă restrângerea drepturilor deja obţinute de minoritatea maghiară. România şi autorităţile române, reprezentanţii statului român spun peste tot, şi în ţară şi peste hotare, că România este un model în ceea ce priveşte protejarea drepturilor minorităţilor naţionale. Atâta timp cât Parlamentul, săptămânal, trebuie să se ocupe cu asemenea iniţiative legislative, nu putem afirma că România este un stat modern din acest punct de vedere”, a declarat senatorul UDMR. 

Citește și: Deputații au adoptat proiectul de lege care interzice minorităților naționale să folosească limba maternă raporturile cu autoritățile locale

Tanczos a dat exemplul unei iniţiative legislative prin care se doreşte obligarea tuturor televiziunilor minorităţilor naţionale să subtitreze fiecare emisiune, ceea ce, în opinia sa, este imposibil, 'mai ales în situaţia talk show-urilor şi a emisiunilor live'. 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat tacit miercuri o propunere legislativă care prevede interzicerea utilizării limbii materne a minorităţilor naţionale în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu serviciile publice deconcentrate. Propunerea legislativă, iniţiată de deputatul Bogdan Diaconu, are ca obiect de reglementare interzicerea utilizării limbii materne a minorităţilor naţionale în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi cu serviciile publice deconcentrate. Conform expunerii de motive, cei care încalcă statutul de limbă oficială a limbii române îşi vor pierde mandatul sau locul de muncă şi nu vor mai putea activa în instituţiile statului. 

Potrivit iniţiatorului, şedinţele Consiliilor Locale, Judeţene şi orice fel de întâlniri oficiale ale angajaţilor, funcţionarilor şi demnitarilor statului român se desfăşoară obligatoriu numai în limba română, iar pentru invitaţii străini sau participanţii care nu au cetăţenia română se asigură traducere oficială. De asemenea, se interzice afişarea denumirilor de instituţii publice, străzi şi locuri publice din România în altă limbă decât în cea oficială a statului român - limba română. 

Camera Deputaţilor este primul for sesizat. Data la care se împlinea termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final a fost 8 februarie. Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi la sesiunea din 22 decembrie 2015. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...