Sub presiunea avalanșei de dosare care vizează tot mai mulți social-democrați, oamenii lui Ponta nu se mai limitează la a ataca Justiția prin declarații, ci țintesc esența: legile penale. Într-o acțiune concertată, în Parlament sunt depuse și discutate, pe bandă rulantă, proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Evident, toate sunt gândite astfel încât să îngreuneze munca procurorilor și judecătorilor și să ofere cât mai multă protecție corupților.
În timp ce premierul Victor Ponta se laudă în fața Comisiei Europene cu rezultatele DNA în combaterea corupției, senatorii și deputații PSD duc în Parlament, zi de zi, o luptă acerbă cu Justiția. Cum momentul declarațiilor publice de intimidare (gen înjurăturile lui Radu Mazăre la adresa procurorilor) a trecut, iar scutul parlamentar poate funcționa doar pentru un număr restrâns de penali, oamenii lui Ponta au făcut pasul următor: ajustarea regulilor din legile penale astfel încât ei să fie protejați de cătușe, anchetatorilor să le fie tot mai greu să strângă probe, iar judecătorii să se gândească de două ori înainte de a pronunța vreo sentință de condamnare. Cel mai recent atac? Pe 2 aprilie, când zece parlamentari ai puterii (nouă de la PSD, unul de la minorități) au depus un proiect cu zeci de propuneri de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, fiind vizate de la arestarea preventivă la descurajarea denunțurilor și reducerea termenelor de prescripție.
Evident, în atacul concertat asupra Justiției, pesediștii sunt ajutați direct de aliații de la UNPR, PC și minorități și indirect de opoziție, ai cărei lideri au o tăcere stranie sau se încurcă în explicații atunci când este vorba de protejarea Justiției. Merită remarcat că nici președintele Klaus Iohannis nu mai consideră necesar să fie la fel de tranșant precum era în noiembrie 2014, când îi cerea lui Victor Ponta ca în 24 de ore să-și convoace parlamentarii astfel încât să fie respinsă legea grațierii și amnistiei.
Pretext: nevoia de modernizare
Ultimul proiect de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală depus în Parlament (pe 2 aprilie 2015) este inițiat de deputatul PSD Marius Manolache și semnat de alți nouă parlamentari social-democrați și ai minorităților. Fin al premierului Ponta, după cum singur declara într-o emisiune TV, Manolache este urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media, dar susține că proiectul nu a fost gândit pentru a folosi cuiva. „Eu nu am o problemă cu dosarul și nu am propus dezincriminarea infracțiunii de fals în acte (infracțiune de care este suspectat – n.r.). Este vorba de peste 20 de modificări pe care le-am propus după ce m-am consultat cu niște oameni. Am propus modernizarea sistemului judiciar. Ce, noi nu mai evoluăm? Mergem înapoi în Evul Mediu?“, a declarat, pentru România liberă, deputatul PSD. În plus, acesta a mai arătat că modificările avansate, dacă se vor materializa, vor ajuta procurorii, iar activitatea lor va fi și mai „eficientă“.
Întrebat cum explică apetitul brusc al parlamentarilor puterii pentru modificarea legilor penale, Manolache a răspuns că „nimeni nu poate interzice unui deputat să depună un proiect de lege“ și că ar fi vorba de puncte de vedere personale, nu de o acțiune vizată de la sediul PSD. În schimb, deputatul PSD s-a arătat deranjat de modul de comunicare al DNA. „DNA nu este formator de opinie. Ar trebui să-și exprime punctul de vedere nu prin comunicate de presă, ci instituțional, prin intermediul Ministerului Justiției și al CSM“, ne-a mai spus Manolache.
Realitate: Eficiența DNA ar fi diminuată semnificativ
La fel ca în cazul altor proiecte marca PSD de modificare a legilor penale, DNA a reacționat prompt și la propunerile formulate de Marius Manolache & Co. „Ar diminua semnificativ eficiența DNA și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar“, se arată în comunicatul DNA. Nu în ultimul rând, instituția condusă de Laura Codruța Kövesi consideră că ar fi îngreunate identificarea și pedepsirea infractorilor și amintește că noile Coduri penale „au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părțile interesate“.
Penalii care fac legi
Pe lângă Marius Manolache, alți trei semnatari ai proiectului depus pe 2 aprilie au propriile dosare: Marian Ghiveciu (judecat, din 2012, într-un dosar de corupție), Florin Pâslaru (condamnat, în prima instanță, la o amendă penală de 2.000 lei pentru conflict de interese) și Cătălin Marian Rădulescu (trimis în judecată, în aprilie 2014, pentru dare de mită și acte de comerț incompatibile cu funcția). Un alt semnatar este deputatul PSD Adrian Mocanu, fiul lui Victor Mocanu, baron de Buzău, devenit senator în 2012 și trimis în judecată în 2013 pentru abuz în serviciu. Mai merită menționat că, în acest moment, în Parlamentul României sunt peste 70 de senatori și deputați urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați în prima instanță. Infracțiunile sunt diverse: de la conflict de interese, favorizarea infractorului și evaziune fiscală la abuz în serviciu, trafic de influență și spălare de bani. Toți aceștia inițiază și votează proiecte de lege și se pronunță asupra cererilor DNA privind urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă.
Oameni și fapte
De la prezidențiale încoace, mai mulți grei ai PSD s-au văzut arestați sau trimiși în judecată ori după gratii. Doar câteva exemple: Tudor Pendiuc, primar al Piteștiului din 1992 (a fost trimis în judecată, pe 20 martie 2015, împreună cu fiica sa și alte persoane, pentru luare de mită și abuz în serviciu); Gheorghe Bunea Stancu, președinte al CJ Brăila din 2008 (a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie 2015, la 3 ani de închisoare cu executare, în dosarul Mită la PSD); Constantin Boșcodeală, primar al Buzăului din 1996 (pe 10 februarie 2015, a fost condamnat, în prima instanță, la cinci ani de închisoare cu executare); Radu Mazăre, primar al Constanței din 2000 (se află în arest preventiv din 2 aprilie, fiind acuzat de trafic de influență și că a luat mită peste 9 milioane de euro); Gheorghe Nichita, primar al Iașiului din 2003 (cercetat sub control judiciar pentru abuz în serviciu). Cu dosar penal s-au mai ales, tot în această perioadă, Iulian Herțanu și Sebastian Ghiță, cumnatul, respectiv prietenul premierului Ponta (pentru fraudare de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic).
„Ponta și PSD sapă constant și tot mai adânc la temelia justiției, singurul lor obiectiv fiind să poată fura în liniște și să își creeze rețele paralele de informații și protecție.“ – Monica Macovei, europarlamentar și fost ministru al Justiției
Avalanșă de proiecte și zeci de modificări
Deși au intrat în vigoare în urmă cu aproape un an și după multe luni de dezbateri, noile Coduri penale necesită, în opinia puterii, zeci de modificări. Propunerile au fost făcute disparat, prin mai multe proiecte de lege ori prin amendamente formulate în comisii, și au fost dublate de respingerea mai multor cereri ale DNA în cazurile Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Dan Șova și Ion Ochi.
România liberă trece în revistă câteva dintre propunerile de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală (dezbătute în Parlament sau lansate în spațiul public):
Proiect Marius Manolache (PSD)
Condamnarea să se dispună „doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială“ (în loc de „îndoială rezonabilă“, cum este acum și cum se regăsește în legislația multor state europene și a CEDO). Practic, dacă s-ar opera modificarea, condamnările ar fi mult îngreunate, fiindcă ar fi aproape imposibil să se dovedească săvârșirea unei infracțiuni la standardul menționat.
Anularea declarațiilor care nu au fost înregistrate audio-video. În lipsa resurselor umane și materiale care să permită acest lucru s-ar ajunge la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a unor infractori.
Măsurile preventive să fie luate doar dacă există probe din care să rezulte vinovăția dincolo de orice îndoială. Or, vinovăția este stabilită doar de instanță, la pronunțarea pe fondul cauzei. Rezultă că ar fi imposibil pentru procurori să mai dispună vreo reținere. Similar, judecătorii ar trebui, potrivit proiectului, să dispună arestarea preventivă „numai dacă există probe din care rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a săvărșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii de 5 ani sau mai mare“ și dacă sunt îndeplinite anumite condiții (precum fuga sau încercarea de influențare a celorlalte persoane implicate în dosar). Evident, ar fi imposibil ca instanța să mai dispună arestarea preventivă.
Obligația promovării acțiunii în regres. În cazul despăgubirilor acordate pentru erori judiciare, privare ilegală de libertate sau alte cazuri, statul va fi obligat să recupereze sumele de la magistrat. Obligația poate fi considerată o formă de presiune la adresa magistraților (procurori și judecători) care soluționează cauze complexe.
Schimbarea modului de calcul al pedepselor. În cazul concursului de infracțiuni, pedeapsa să fie limitată la maximul special al celei mai grele pedepse. Or, acest lucru ar putea însemna chiar și înjumătățirea unor pedepse (în loc de pedeapsa cea mai grea plus o treime din celelalte pedepse, putându-se ajunge la 15-20 de ani de închisoare, s-ar limita la 7 ani de închisoare).
Reducerea termenelor de prescripție. Potrivit proiectului, termenele ar trebui să fie între 2 ani (pentru infracțiuni care se pedepsesc cu amendă sau închisoare de până la un an) și 6 ani (pentru infracțiuni care se pedepsesc cu închisoare între 5 și 10 ani). Practic, mulți funcționari publici cercetați pentru fapte de luare de mită săvârșite înainte de 2009 ar scăpa.
Schimbarea modului de apreciere a gravității. Potrivit proiectului, ar urma să se considere că sunt consecințe deosebit de grave dacă paguba materială este mai mare de 4 milioane lei. Evident, ar scăpa cu pedepse mai blânde cei acuzați de abuz în serviciu cu prejudiciu între 2 și 4 milioane lei.
Descurajarea denunțătorilor. Înlăturarea pedepsei pentru denunțători doar dacă denunțul este formulat în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. O astfel de măsură ar limita, evident, numărul denunțurilor și, implicit, al infracțiunilor descoperite în acest mod.
• Abuzul de putere al organelor judiciare. Procurorul care nu soluționează o plângere sau un denunț în termen de 2 ani de la data sesizării ar urma să se facă vinovat de abuz de putere și ar fi pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani și interzicerea ocupării unei funcții publice.
Amendament PSD-PC
Comisia juridică a aprobat, ieri, la propunerea senatorilor Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donțu și Ioan Chelaru (PSD), eliminarea din procedura arestării preventive a sintagmei „suspiciuni rezonabile“. Concret, măsurile preventive ar putea fi dispuse doar dacă „există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală“.
Proiect Șerban Nicolae (PSD)
Eliminarea cătușelor pentru arestații preventiv care nu au comis fapte cu violență. Adică, inclusiv pentru cei cercetați pentru fapte de corupție. În forma inițială, arestarea preventivă era înlocuită cu arestul sever și nu se aplica infracțiunilor de corupție.
În cazul arestului la domiciliu, persoana își va putea alege locuința.
