Prima întâlnire a conducerii PSD de după condamnarea lui Liviu Dragnea a confirmat faptul că social-democrații nu au avut nici cea mai mică intenție de a-l sancționa, pe linie de partid, pe baronul de Teleorman. Nu doar că liderii nu au luat act de demisia acestuia, dar s-au întrecut în a susține că este nevinovat și că oricum nu se poate vorbi de corupție.
Ședința Biroului Permanent Național al PSD, programată ieri dimineață, nici măcar nu a avut loc, scutindu-l astfel pe Dragnea de ocazia depunerii oficiale a mandatului. Liderii social-democrați au preferat varianta discuțiilor informale chiar în biroul președintelui executiv condamnat la un an de închisoare cu executare în dosarul referendumului din 2012.
Concluziile? Pe de o parte, demisia nu se discută la nivelul BPN, ci într-o ședință a Comitetului Executiv, convocat pentru mâine. În acest fel, când zeci de lideri locali, plus parlamentari, plus miniștri se vor întrece în declarații de susținere pentru Dragnea, se va accentua public ideea că nu sunt răzlețe vocile care-l apără pe fostul vicepremier, ci, din contră, tot poporul pesedist crede că acesta este nevinovat și că trebuie să-și păstreze poziția și influența în partid.
Pe de altă parte, nici nu se poate pune problema să i se aplice lui Liviu Dragnea sancțiunile prevăzute de rezoluția adoptată pe 20 martie de Consiliul Național. Aceasta deoarece fapta pentru care a fost condamnat vinerea trecută fostul vicepremier nu ar fi una de corupție.
Cum sfidează PSD legea, DNA și ICCJ
„Aici nu discutăm despre o temă de corupţie în nici un caz şi i-am spus cu toţii lui Dragnea că nu suntem de acord să discutăm despre o eventuală autosuspendare, demisie, demitere“, a subliniat, ieri, vicepreședintele PSD Lia Olguța Vasilescu. La rândul său, întrebat despre aplicarea Rezoluției „Integritate și responsabilitate politică“, premierul Victor Ponta a răspuns, iritat: „Cred că ştiţi să citiţi limba română şi ştiţi că acea decizie se referă la fapte de corupţie“. Refrenul „Dragnea nu a comis vreo faptă de corupție“ a fost fredonat, de altfel, încă de la sfârșitul săptămânii trecute, de zeci de lideri locali, brusc motivați să iasă pe toate canalele media posibile în apărarea fostului șef de la Ministerul Dezvoltării. Să vedem însă câteva date. Pe lângă faptul că dosarul lui Dragnea a fost instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (instituție înființată tocmai pentru combaterea corupției), la Înalta Curte de Casație și Justiție apare trecut la „obiectul dosarului“ nr. 4862/1/2013 „infracțiuni de corupție“. În plus, este precizată Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție ca fiind actul normativ în care este prevăzută fapta imputată lui Dragnea.
Pentru aceeași infracțiune au fost condamnați, definitiv, Adrian Năstase (dosarul Trofeul Calității, 2 ani de închisoare cu executare) și Gheorghe Bunea Stancu (ex-președintele CJ Brăila, dosarul „Mită la PSD“, 3 ani de închisoare cu executare).
De când demisia necesită aprobare?
Atât Dragnea, cât și Ponta au spus ieri că a fost „depus pe masa PSD“ mandatul de președinte executiv, dar că „absolut toți colegii“ nu au fost de acord cu demisia. Or, după cum bine se știe, demisia reprezintă un act unilateral de voință.
De fapt, toată sceneta demisiei depuse, dar neacceptate a fost exclusiv pentru imagine. Dragnea dorește să-și conserve poziția și influența în PSD, iar Ponta și ceilalți social-democrați au nevoie de el în perspectiva campaniilor de anul viitor. În plus, din postura de șef al Ministerului Dezvoltării, adică de stăpân absolut al fondurilor locale, baronul de Teleorman a știut să-și apropie mulți lideri locali și primari. Oricum, un lucru este cert: nici Dragnea nu mai spune cu aceeași convingere că vrea să renunțe la funcțiile din PSD.
„Nu mă simt foarte confortabil, eu sunt un om hotărât, un om decis, un om care nu ezită, dar trebuie să recunosc că toate aceste manifestări m-au pus pe gânduri“, a declarat, ieri, fostul vicepremier, referindu-se la valul de mesaje de susținere revărsat din teritoriu spre centru.
Înlocuitori la șefia MDRAP
Pe surse social-democrate, au fost vehiculate, zilele acestea, patru nume drept posibili înlocuitori ai lui Dragnea la Ministerul Dezvoltării: Sevil Shhaideh, secretar de stat în minister, Rovana Plumb, ministrul Muncii, Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătății, și Ioan Rus, ministru al Transporturilor.
Premierul a precizat, ieri, că se va întâlni cu președintele Iohannis imediat ce va avea propunerea pentru acest portofoliu. Neoficial, se vorbește însă tot mai apăsat că Dragnea va fi cel care își va alege înlocuitorul.
Trei din numele vehiculate au stârnit deja critici chiar din interiorul PSD. „Sper că nu e nici unul dintre numele vehiculate. Ne întoarcem la rotirea cadrelor din anii ’70. Ei au ministerele lor, pe care abia au reușit să le pună în mișcare“, a declarat, ieri, deputatul PSD Mădălin Voicu.
