Actele de înființare a Partidului Național Democrat sunt depuse astăzi la Tribunalul București. Alte trei noi formațiuni sunt în linia dreaptă a constituirii. Dincolo de planuri, șansele lor reale de reușită par redus din mai multe motive. Unul ar fi revenirea la votul pe listă, care avantajează partidele cu structuri puternice.
În principiu, un sistem de vot proporțional (așa-numitul vot pe listă) permite și partidelor mici să fie reprezentate în Parlament, stimulând, astfel, apariția unor noi formațiuni. În practică, însă, contează foarte mult structurile din teritoriu, cât de multe și de puternice sunt acestea. Or, în cazul formațiunilor nou-înființate este greu să ne imaginăm că până la alegerile parlamentare din 2016 vor reuși să depășească numeroasele obstacole organizatorice și vor atrage suficienți simpatizanți și, implicit, votanți, astfel încât să depășească pragul electoral și să aibă reprezentanți în Parlament. Simpla formalitate de înființare la Tribunal – după ce au fost strânse semnăturile, a fost definitivat statutul, s-au stabilit numele, sigla etc. – poate dura câteva luni bune, mai ales dacă se depun și contestații. Există chiar posibilitatea unui verdict defavorabil al instanței, așa cum a pățit Călin Popescu Tăriceanu, cu al său neînființat Partid Liberal Reformator.
Partidul Național Democrat
După cum a anunțat deputatul Daniel Fenechiu, actele de înființare a Partidului Național Democrat vor fi depuse astăzi la Tribunalul București. Noua formațiune pleacă la drum cu 32.000 de semnături de susținere și, lucru extrem de important, zece deputați, foști membri ai Partidului Poporului Dan Diaconescu.
Potrivit lui Fenechiu, inițiatorii noului proiect politic nu s-ar fi hotărât încă dacă sunt mai apropiați de doctrina populară sau de cea social-democrată, iar reprezentanții în Parlament nu vor intra în alianță nici cu PNL, nici cu PSD, ci vor susține punctual unele proiecte. Rămâne de văzut cum se vor poziționa aceștia când se va pune problema demiterii Guvernului Ponta printr-o moțiune de cenzură.
Principiile fondatoare ale PND ar fi „integritatea, competența și valoarea, proiectul, transparența, performanța, responsabilitatea, respectul, solidaritatea națională, competiția și pragmatismul“. În plus, inițiatorii spun că partidul va fi „o rampă de lansare pentru tinerii valoroşi şi pentru toţi aceia care şi-au dorit sau îşi doresc o carieră politică onestă, dar nu au avut posibilitatea de a se remarca în mediul politic din cauza nepotismului practicat în partidele consacrate“.
Partidul M10
Formațiunea, continuare a proiectului „Asociația M10“ creată de europarlamentarul Monica Macovei, s-a lansat ieri și promite să devină „al treilea pol politic în România“, un partid „fără baroni, fără finanțări murdare“. Cui se adresează formațiunea? Celor care cred în „libertate, dreptate și justiție, în inițiativă privată, economie de piață și stat minimal“. Evident, și în acest caz, se promite un alt fel de politică, în condițiile în care partidele existente până acum au oferit „corupție și minciună“.
Față de PND-ul înființat de foștii oameni ai lui Dan Diaconescu, formațiunea înființată de Monica Macovei nu are, cel puțin până în acest moment, reprezentanți în actualul Parlament.
Partidul Progres România
Sub acest nume, stabilit în urma unui sondaj pe Facebook, ar trebui să ia ființă partidul lui Sebastian Ghiță. Fostul deputat PSD promitea să-și lanseze proiectul tot pe 1 martie, dar se pare că evenimentul a fost amânat, mai ales că prietenul premierului are acum și alte probleme, precum plasarea sub control judiciar și acuzația de sprijinire a unui grup infracțional, care i s-a adus în dosarul cumnatului lui Victor Ponta.
Până la momentul lansării, PPR își caută, pe internet, membri și președinți de organizații și are planuri mari, precum „un loc de muncă pentru fiecare tânăr“ sau implementarea „visului american în România“. „Stop risipei, angajărilor pe pile și numirilor politice în administrația publică românească!“ este un alt paragraf din „misiunea“ partidului care se vrea a fi „cea mai dinamică formațiune politică din România“ și „cel mai puternic partid al noii generații“. Ironic, Ghiță își dorește și „dreptate pentru cei 25 de ani de jefuire a României“, inclusiv „eliminarea furtului prin legiferarea coruptă în Parlament“. Ce categorii de persoane sunt vizate? Tinerii și, în general, cei care consideră că „până acum politicienii și-au bătut joc de populația acestei țări și ne-au stricat ani la rândul valorile“.
Partidul România Noastră
Mircea Geoană și Marian Vanghelie, excluși din PSD după eșecul la prezidențialele din noiembrie 2014, pleacă și ei cu un avantaj în călătoria înființării unui nou partid: au deja zece deputați și șapte senatori. Și ar mai putea strânge din PSD nemulțumiți, pe modelul recent transferatului Alexandru Mazăre. Asemenea celorlalți întemeitori de formațiuni politice, cei doi vorbesc de schimbarea modului în care este administrată România și de un alt fel de politică decât au practicat vechile formațiuni. Totodată, Geoană și Vanghelie aduc în discuţie reinventarea stângii. Până una-alta, reprezentanții formațiunii în Parlament vor pune umărul la căderea Guvernului Ponta și vor susține „proiectul de țară propus de Klaus Iohannis“.
Cel puțin în acest moment, PRN își propune să aibă propria listă de candidați în 2016 și să nu se „lipească“ de PNL, pe modelul UNPR sau PC.
