Cum va arăta marele partid de dreapta

Fuziunea PNL-PDL se va produce în trei etape majore: alianță până la prezidențiale, conducere bicefală între 2015 și 2017 și alegeri interne din 2017. În statutul noii formațiunii s-au introdus și criterii etice, dar se discută deja despre înăsprirea acestora.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 15.07.2014 - 20:17

Fuziunea PNL-PDL se va produce în trei etape majore: alianță până la prezidențiale, conducere bicefală între 2015 și 2017 și alegeri interne din 2017. În statutul noii formațiunii s-au introdus și criterii etice, dar se discută deja despre înăsprirea acestora.

Proiectul fuziunii PNL-PDL a intrat în linie dreaptă, negociatorii finalizând statutul care va fi supus votului congreselor celor două partide pe 26 iulie. Arhitectura noii formațiuni a fost gândită în așa fel încât să mixeze elemente din structura fiecărui partid, să asigure reprezentativitate fiecărei tabere și să ofere timp pentru sudarea proiectului. Astfel, comisia de negociere PNL-PDL a propus, prin statut, o soluție de compromis pentru denumirea viitorului partid: PNL/PDL. Decizia finală va fi, însă, lua­tă la nivel politic. La congres, liberalii și-au trecut în statut că nu vor renunța la numele PNL, însă anunțul lui Klaus Iohannis că ar avea acceptul democrat-liberalilor pentru această decizie a provocat protestele prim-vicepreședintelui PDL, Cătălin Predoiu. Sigla și însemnele partidului rămân să fie discutate la congresele celor două partide.

Alianță până la prezidențiale

În prima etapă cele două partide vor funcționa, până la 1 ianuarie 2015, ca o alianță electorală. Măsura a fost introdusă pentru ca militanții PNL și PDL să se poată concentra pe campania pentru alegerile prezidențiale și nu pe împărțirea funcțiilor în noul partid. Conducerile celor două partide vor activa separat. Cele două formaţiuni vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale.

Pe 21 iulie, Delegația Permanentă a PNL va desemna prezidențiabilul acestei formațiuni, poziție pe care și-o dispută Klaus Iohannis și Crin Antonescu. Relațiile dintre cei doi sunt la cota de avarie, după revenirea lui Antonescu în cursa pentru Cotroceni. Unul dintre susținătorii lui Antonescu, Radu Zlati, a cerut retragerea lui Iohannis, din cauza problemelor acestuia cu ANI. Iohannis a declarat, ieri, că dosarul său în care este acuzat de incompatibilitate, ca urmare a unui raport al ANI, ar putea fi judecat de Înalta Curte într-un an sau doi, el menţionând că nu a primit notificare privind primul termen. Cu alte cuvinte, verdictul ar urma să vină după prezidențiale. Iohannis a preferat, ieri, o ironie la adresa lui Crin Antonescu. “Parcă îmi amintesc că s-a retras de peste tot, aşa îmi amintesc eu. Nu pot să spun că e o certitudine, că parcă s-a răzgândit”, a comentat Iohannis.

Ulterior, în prima parte a lunii august, candidatul PNL va intra în competiție cu reprezentantul PDL, Cătălin Predoiu, pentru desemnarea prezidențiabilului.

Doi ani de tranziție

De la 1 ianuarie 2015, intră în vigoare statutul partidului, dar timp de doi ani, noul partid va funcționa sub o conducere bicefală, cu doi copreședinți – președintele PNL și al PDL. Conducerea formațiunii va rezulta din comasarea birourilor celor două partide. În acest fel, din Biroul Politic Național al noului partid vor face parte 104 lideri. Vor fi cooptați, printre alții, toți cei 31 de vicepreședinți aleși la recentul congres PNL, cei șase prim-vicepreședinți și cei 16 vicepreședinți PDL, secretarii generali ai celor două partide și adjuncții acestora, secretarii executivi. Principiul parității va fi aplicat și la nivel local.

Cu alte cuvinte, funcțiile vor fi repartizate și nu se vor face alegeri, pentru a evita tensiunile și pentru a asigura reprezentativitatea fiecăruia dintre cele două partide care dispare.

De asemenea, grupurile parlamentare ale celor două partide vor funcționa separate până la alegerile parlamentare din 2016. Această prevedere poate ridica semne de întrebare, în condițiile în care, acționând separat, parlamentarii celor două partide s-au trezit, deseori, de părți opuse ale baricadei. Astfel, PNL și PDL au votat diferit la ședința în care Parlamentul a adoptat cererea de demisie a lui Traian Băsescu sau la legea prin care aleșii locali membri în CA ai asociațiilor intercomunitare au scăpat de incompatibilitate.

Primele alegeri, în 2017

Pe de altă parte, statutul prevede și existența unui Guvern din umbră, care va fi negociat după 1 ianuarie 2015. În cazul în care PNL și PDL câștigă alegerile prezidențiale pot schimba majoritatea, iar acest Guvern să se instaleze în mod real la Palatul Victoria.

Faza a treia a unificării este programată pentru 2017, când noul partid va avea un congres comun în care va fi aleasă noua conducere. Alegerile vor avea loc pe bază de moțiuni, după modelul actual al PDL. Liderul moțiunii câștigătoare va deveni președinte, iar cei 35 de membri ai grupului de promovare devin membri ai Consiliului Național. În conducere vor intra și reprezentanți ai moțiunilor pierzătoare, direct proproțional cu numărul de voturi obținute.

Citește totul despre:

Comentarii