Cum a fost amputată legea votului prin corespondență

Pe ultima sută de metri, parlamentarii au adoptat legea pentru votul românilor din diaspora, însă varianta votată de Camera Deputaților ridică unele semne de întrebare, atât în privința conținutului, cât și în privința sferei de aplicare.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 29.10.2015 - 00:08

Pe ultima sută  de metri, parlamentarii au adoptat legea pentru votul românilor din diaspora, însă varianta votată de Camera Deputaților ridică unele semne de întrebare, atât în privința conținutului, cât și în privința sferei de aplicare.

Legea votului prin corespondență a fost adoptată, ieri, de Camera Deputaților în calitate de for decizional cu voturi 257 pentru, 30 împotrivă și 12 abțineri. Forma finală a fost sprijnită de PSD și PNL, în timp ce UDMR, ALDE și PND s-au pronunțat împotrivă.

Oficial, parlamentarii au „bifat” una dintre solicitările majore ale românilor din diaspora, după scandalul de la alegerile parlamentare, când mii de români din străinătate nu au reușit să își exercite dreptul de vot. Însă, semnele de întrebare au rămas.

Astfel, pe ultima sută de metri, deputații au aprobat un amendament al PSD potrivit căruia legea se va aplica doar la alegerile parlamentare, nu și la cele preziden-țiale sau europarlamentare, așa cum era prevăzut inițial.  

„Pentru prezidenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect-pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare”, a fost explicația oferită de Gabriel Vlase (PSD), președintele Comisiei de Cod electoral. 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a promis că reglementările privind alegerile prezidențiale vor fi discutate separat de către Comisia electorală, începând de săptămâna viitoare, asumân-du-și paternitatea legii, deși PSD a tergiversat adoptarea acesteia timp de zece luni de zile. „Noi suntem cei care am grăbit legea. Eu voi cere Comisiei speciale să continue discuţiile pentru a se realiza proiectul de lege şi pentru alegerile prezidenţiale”, a declarat Liviu Dragnea.

Însă, declarațiile celor doi reprezentanți PSD sunt contradictorii. Președintele Comisiei electorale spune explicit că subiectul se va discuta abia după alegerile din 2016, pasând, practic, problema viitorului Legislativ. În schimb, Liviu Dragnea a susținut că proiectul va fi discutat începând de săptămâna viitoare.

Alte restrângeri

Dincolo de declarațiile de intenție, în urma votului de ieri, s-a produs o nouă restrângere a aplicabilității actului normativ.  Acum câteva săptămâni, parlamentarii au exclus aplicarea legii la alegerile locale și la referendum. Practic, președintele Iohannis va pierde un sprijin important, în eventualitatea că ar convoca o consultare populară.

O altă modificare importantă votată ieri vizează eliminarea posibilității înscrierii online pentru a vota prin corespondență. Românii din străinătate se vor putea înscrie doar prin poștă sau la ambasade și consulate, ceea ce va îngreuna procedurile și poate duce la reducerea numărului de înscrieri. Amendamentul a fost propus de PSD în timp ce PNL s-a opus eliminării acestei prevederi.

Potrivit variantei finale a proiectului, alegătorii care au domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie în registrul electoral, pentru a vota prin corespondență, începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. “Perioada electorală începe cu 45 de zile înainte de alegeri”, a explicat Victor Dobre (PNL), membru în Comisia de Cod electoral. De exemplu, dacă alegerile parlamentare de anul viitor ar avea loc pe 20 noimebrie (dată vehiculată în cercurile guvernamentale), perioada electorală ar începe la începutul lui noiembrie. În varianta inițială, înscrierile se puteau face între 1 martie și 30 iunie.

Iohannis, împiedicat să ceară schimbări

După votul de ieri, grupurile parlamentare au la dispoziție două zile pentru a contesta legea la Curtea Constituțională (CCR). UDMR, ai cărei deputați au părăsit ieri ședința în semn de protest față de procedura de urgență,  a anunțat o astfel de intenție, însă poate face acest pas doar dacă primește sprijinul ALDE și PND, partide care s-au pronunțat împotriva legii.

Totuși, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, afirma că partidul său nu va sprijini contestația la CCR. Pentru contestarea legii, este nevoie de 50 de deputați sau 25 de senatori, iar cele trei partide au 54 de deputați și 20 de senatori. 

Etapa următoare va fi trimiterea spre promulgare la președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă proiectul ridică o serie de semne de întrebare, este puțin probabil ca șeful statului să își exercite dreptul de a cere reexaminarea actului normativ. Potrivit unor decizii anterioare ale CCR, legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri, ceea ce ar presupune intrarea în vigoare a legii în luna noiembrie a acestui an.

Dacă ar solicita reexaminarea legii, șeful statului va putea fi acuzat că împiedică aplicarea proiectului în 2016, pentru că procedura de reexaminare este de durată,  presupunând un nou vot în fiecare Cameră a Parlamentului. Proiectul de lege a ajuns pe ordinea de zi la votul final după zece luni de tergiversări, orchestrate de majoritatea din jurul PSD, deși la Parlament erau depuse mai multe proiecte pe această temă, inițiate de PMP și de PNL.

Liberalii au fost până ieri în grevă japoneză, iar o altă formă de protest a PNL a fost renunțarea la șefia Comisiei electorale, care era condusă de deputatul Mihai Voicu. După ce  PSD și-a asumat șefia prin deputatul Gabriel Vlase,  legea a fost discutată rapid, pe baza unui nou proiect întocmit de AEP.

Citește totul despre:

Comentarii