FOTO. Traian Băsescu, ales preşedinte al Mișcării Populare: Am îngenunchiat sistemul, dar nu l-am înfrânt definitiv

Traian Băsescu a devenit preşedinte al Mişcării Populare, după ce congresul a votat, sâmbătă, în unanimitate moţiunea «România mea».

Share

Avram Eliza 0 comentarii

Actualizat: 24.10.2015 - 18:42

UPDATETraian Băsescu a devenit preşedinte al  Mişcării Populare, după ce congresul a votat, sâmbătă, în unanimitate moţiunea «România mea», potrivit Mediafax. 

---------

UPDATE: Traian Băsescu, candidat la şefia PMP, a izbucnit în lacrimi, sâmbătă, în timpul discursului pe care l-a ţinut în cadrul congresului, când a menţionat semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Fostului președinte al României a numit moţiunea "România mea" şi a anunţat că prioritatea zero în momentul de faţă este crearea de locuri de muncă. 

"Am avut multe ezitări pentru a conduce o formaţiune politică. În cele din urmă, am luat decizia să o fac, deşi, trebuie sp recunosc, nu mai am nimci de experimentat în politică. Am fost subesretar de stat, secretar de stat, ministru, primar general al Capitalei, preşedinte al României. Categoric, nu sunt un om care să se lase îngropat de modestie şi trebuie să vă spun că niciodată n-am să accept idea pe care unii vor să o sădească în populaţie, că în cei zece ani de mandat a preşedinţiei mele nu s-a întâmplat nimic. S-au întâmplat foarte multe. Poporul român, care atunci când este bine condus, este în stare să facă multe minuni, este un popor extreme de inteligent şi determinat. Eu ca om care a văzut de la altitudinea de la care poţi să vezi în mod egal şi poporul tău şi instituţiile statului... Instituţiile sunt departe de a fi la înălţimea poporului român. Acest lucru este un deficit al celor zece ani ai mandatului meu. Instituţiile sunt încă mult sub aspiraţiile, determinarea şi capacitatea poporului român de a fi un popor european.

Este adevărat că nu este uşor, şi eu ca om care a criticat tot timpul clasa politică românească o spun cu toată sinceritatea la un moment în care vrem să continuăm modernizarea statului român. Eu cred că aşa cum sunt ele, partidele existente ţi-au atins cele două obiective fundamentale de politică externă şi cel de politică internă. Avem instituţiile specific unei democraţii, dar nu funcţiionează încă aşa cum ar trebui. Intrarea în NATO şi în UE au fost atinse cu aceste partide ale tranziţiei, iar eu sunt mândru că am avut şansa continuităţii bătăliei clasei politice pentru intrarea în UE. Eu am avut şansa să semnez tratatul. A fost, probabil, cel mai important moment din viaţa mea, ca om politic. Şitam că acea semnătură înseamnă o garanţie de prosperitate pe termen lung pentru poporul meu şi o garanţie că vremurile comunismului nu se vor mai întoarce niciodată. Nu îmi atribui numai mie acest merit din 2007. România a fost o ţară în care nu am avut nici un partid adversari intrării în NATO şi UE. Dar a venit momentul schimbării şi în clasa politică.

Poate fi un paradox, în acelaşi timp poate fi şi o explicaţie. Explicaţia este că e păcat să plec cu experienţa acumulată în cele mai înalte funcţii, fără să mă împărtăşesc, să mă dau unora care vin după mine. Am îngenunchiat sistemul, dar nu l-am înfrânt definitiv. 

A venit timpul să redevenim foarte mândri că suntem români. Ne-am obişnuit să ne autoflagelăm, să avem complexe, în condiţiile în care românii nu sunt nimic mai prejos decât nemţii, francezii, belgienii, francezii, olandezii. Acest lucru trebuie să îl spunem tututor. Trebuie să nu ne mai fie ruşine să vorbim despre patriotism.

Eu cred că numele moţiunii, <<România mea>>, este un nume care ne era necesar astăzi şi un nume care ne poate caracteriza – nu suntem naţionalişti sau extremişti, ci suntem patrioţi. 

Moţiunea acoperă elementele fundamentale pentru poporul român şi dă soluţii teoretice, pe care Guvernul trebuie să le dezvolte.

Prioritatea zero în momentul de faţă este crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii de transporturi, modernizarea economiei româneşti.

O altă prioritate, educaţia. Din 1990 şi până acum cred că au fost 20 de legi. Cea mai bună a fost cea din timpul ministrului Funeriu. Dar nimeni nu a avut forţa să atingă problemele sensibile ale educaţiei. Primul lucru care trebuie făcut este reforma curriculară. Copiii trebuie să înveţe despre lucruri care le folosesc în viaţă şi care le dau o şansă.

O altă prioritare în educaţie este reabilitarea învăţământului universitar, compromise de valul de doctorate ", a declarat Traian Băsescu.

Cei peste 5000 de delegați prezenți sâmbătă la Sala Palatului au votat înființarea formațiunii politice Mișcarea Populară și au validat Statutul acesteia.

-------

UPDATE 10.20: În urma negocierilor de vineri, Traian Băsescu va candida la funcția de președinte al partidului, în timp ce actualul lider, Eugen Tomac, îşi va anunţa candidatura pentru funcţia de preşedinte executiv al formaţiunii, au declarat surse din partid pentru Mediafax

-----

Membrii Partidului Mișcarea Populară se reunesc, sâmbătă, într-un congres, în care partidul ar urma să-și schimbe denumirea în ”Mișcarea Populară”, iar fostul șef de stat Traian Băsescu să-și anunțe candidatura la șefia formațiunii, transmite Mediafax

La reuniunea programată să aibă loc de la ora 12.00, la Sala Palatului, sunt aşteptaţi aproximativ 5.000 de membri ai partidului, după cum anunţa recent liderul PMP Eugen Tomac.

Cu o zi înainte de congres, liderii PMP s-au reunit la sediul partidului pentru a definitiva structura conducerii formaţiunii politice. La sediul PMP a mers, vineri, şi Traian Băsescu, el plecând după aproximativ o oră fără a face declaraţii.

Deşi actualul preşedinte al PMP, Eugen Tomac, declara, miercuri, că va lua o decizie privind reînnoirea candidaturii sale pentru şefia PMP, după şedinţa de vineri de la sediul partidului acesta a spus că "încă se poartă discuţii". Surse din PMP spun că o astfel de decizie depinde de anunţul pe care ar urma să îl facă Traian Băsescu, cu privire la depunerea candidaturii sale pentru şefia PMP.

Atât purtătorul de cuvânt al PMP, Bogdan Gamaleţ, cât şi actualul preşedinte al formaţiunii, Eugen Tomac, au spus că încă se poartă discuţii privind candidaturil la şefia partidului, refuzând să precizeze dacă este vorba despre un candidat unic sau despre mai multe intenţii declarate de preluare a conducerii formaţiunii.

În urma discuţiilor prelungite dintre liderii PMP, care au avut loc vineri, actuala conducere a partidului a căzut de acord doar asupra listei vicepreşedinţilor care vor fi desemnaţi la Congresul de sâmbătă.

Astfel, formațiunea ar urma să desemneze zece vicepreşedinţi, între care deputaţii Petru Movilă, Ştefan Burlacu, Clement Negruţ, Adrian Gurzău, precum şi Mihaela Stoica, înscrisă joi în partid. Preşedinţii de filiale care vor candida pentru funcţia de vicepreşedinte PMP sunt Claudiu Palaz - Constanţa, Cătălin Cristache - Galaţi, Cătălina Bojanu - Prahova, Roxana Iliescu - Timiş.

În situaţia în care actualul preşedinte PMP, deputatul Eugen Tomac, va decide să nu candideze pentru un nou mandat, în favoarea unui alt candidat la şefia partidului, care ar putea fi Traian Băsescu, Tomac s-ar putea alătura noii structuri de conducere a formaţiunii, în calitate de vicepreşedinte.

În cadrul lucrărilor Congresului vor avea loc alegeri pentru preşedinţia partidului, pentru membrii Consiliului Executiv Naţional, precum şi pentru membrii Comisiei de Cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.

Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a înscris în PMP în 9 octombrie, afirmând că cel mai important motiv pentru revenirea sa în viaţa politică este apărarea mandatelor sale prezidenţiale.

El a mai spus că motivul major al revenirii sale în politică este că, nemaiputând lăsa moştenire un PDL, va lăsa o Mişcare Populară.

La o zi după înscrierea în partid, Traian Băsescu a participat şi la reuniunea Colegiului Naţional al formaţiunii, unde a propus ca formaţiunea politică să se numească doar "Mişcarea Populară".

"Congresul din 24 octombrie, foarte important, trebuie să fie un Congres de relansare a partidului, pe de-o parte, şi care să aibă şi semnificaţia lui în schimbarea denumirii, care mie nu îmi place că este PMP, (...), vă consult, cred că Mişcarea Populară este suficient, lăsând electoratului posibilitatea să opteze. Nu ar trebui să avem un singur curent de dreapta", a declarat atunci fostul preşedinte Traian Băsescu.

Băsescu a mai spus că România nu trebuie guvernată în funcţie de doctrine, ci de priorităţi, lucru care se întâmplă în majoritatea statelor europene.

"Trebuie să acceptăm că în interiorul Mişcării Populare pot fi curente şi mai la stânga şi mai la dreapta, decât, spre exemplu, opţiunea de dreapta pe care eu o afişez fără reţinere", a subliniat Traian Băsescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește totul despre:

Comentarii