Curtea Constituțională nu precizează explicit ce ar trebui Camera Superioară să facă în cazul senatorului PSD, dar spune că, la interpretarea rezultatului votului din 25 martie, aleșii s-au raportat la dispoziții legale și regulamentare contrare Legii fundamentale.
În motivarea deciziei adoptate pe 6 mai, prin care au declarat neconstituțională hotărârea emisă de Senat în cazul Șova, judecătorii CCR evită să spună explicit dacă ar trebui dat un nou vot la cererea DNA de reținere și arestare preventivă sau ar trebui doar dată o nouă interpretare votului deja exprimat, pe 25 martie. Totuși, unele pasaje din motivare sugerează ceea ce ar trebui Camera Superioară să facă: „Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 32 din 25 martie 2015, Senatul își fundamentează rezultatul votului pe dispoziții legale și regulamentare contrare Constituției, care conferă acestuia alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea fundamentală“. Tot în motivare se precizează că solicitarea DNA a primit 79 de voturi „pentru“, 67 de voturi „contra“ și 5 voturi au fost anulate și că Senatul a atribuit „rezultatului votului un alt efect juridic decât cel pe care îl prevede Constituția“ prin raportarea la prevederile din Regulamentul propriu și din Statutul parlamentarului care nu corespundeau Legii fundamentale.
Potrivit unor surse de la Curtea Constituțională, în contextul motivării, nu ar trebui să se pună problema reluării votului, deoarece acesta este „un fapt dat“, care nu poate fi schimbat.
PSD vrea reluarea votului
Așa cum au lăsat să se înțeleagă încă de săptămâna trecută, înainte de a apărea motivarea deciziei din 6 mai, social-democrații sunt deciși să meargă pe varianta reluării votului. Nu de alta, dar așa mai au o șansă să-l scape pe senatorul PSD Dan Șova de reținere și, eventual, arestare (dacă ar merge pe reinterpretarea votului deja dat, cererea DNA ar fi aprobată).
„Atât timp cât Curtea Constituţională a declarat neconstituţională întreaga hotărâre asta înseamnă că şi votul este neconstituţional, deci toată procedura, şi atunci va trebui să refacem procedura completă. De-asta am spus că nu se pune problema reinterpretării. Cine vorbeşte în aceşti termeni, sau nu cunoaşte sau este de rea-credinţă“, declara, săptămâna trecută, senatorul PSD Ioan Chelaru. Declarațiile acestuia sunt însă în directă contradicție cu afirmațiile făcute, pe 8 aprilie, chiar de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu: „Nu avem cum să mai dăm un vot în cazul domnului Șova. Votul dat în cazul domnului Șova a fost unul perfect legal“.
Procedural, calea de urmat în telenovela Șova va fi decisă de Biroul Permanent al Senatului, după sesizarea Comisiei juridice (comisie în care actuala putere a avut grijă să-și asigure majoritatea).
Efectele concrete
Dincolo de argumentațiile puterii și opoziției și de veșnicele dispute dintre juriști, câteva lucruri sunt foarte clare în tot scandalul Șova:
– Primul este că au trecut mai bine de două luni de când DNA a cerut Senatului (pe 13 martie) încuviințarea reținerii și arestării preventive a fostului ministru, acuzat că a distrus probe care-l incriminau din dosarul Turceni-Rovinari.
– Al doilea este că PSD și Călin Popescu Tăriceanu, prin modul în care au acționat, au afectat grav prestigiul Camerei Superioare și au alimentat semnele de întrebare ale partenerilor străini cu privire la modul în care imunitatea parlamentară este folosită în România pentru a apăra anumiți politicieni (vezi reacțiile la cald ale ambasadelor SUA, Marii Britanii și Olandei).
