Cauțiunea Elenei Udrea, garantată de una din firmele la care este asociată

Avocatul Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, a declarat, joi, că una din firmele la care Elena Udrea este asociată a depus o garanţie imobiliară, pentru a acoperi cauţiunea de cinci milioane de euro, pe care ea o avea de plătit, într-unul din dosarele în care este anchetată.

Share

Roxana Petre 0 comentarii

Actualizat: 12.11.2015 - 22:12

Avocatul Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, a declarat, joi, că una din firmele la care Elena Udrea este asociată a depus o garanţie imobiliară, pentru a acoperi cauţiunea de cinci milioane de euro, pe care ea o avea de plătit, într-unul din dosarele în care este anchetată, informează Mediafax.

Elena Udrea s-a prezentat, joi dimineaţă, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lămuri anchetatorii dacă poate plăti cauțiunea dispusă de aceștia, în dosarul în care este acuzată că ar fi finanţat în campania electorală din 2012 a PDL cu bani primiţi de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.

Avocatul Elenei Udrea a declarat că plata cauțiunii a fost depusă de una din firmele în care Udrea este asociat, din cauză că fosta ministră are toate bunurile sub sechestru.

Citește și: Elena Udrea, la DNA, în dosarul creditului fraudulos. Ce a declarat deputata

”Aşa cum a spus deja, doamna Udrea nu are bani sau bunuri personale să plătească acea cauţiune de 5.000.000 de lei instituită de DNA. Tot ce are este sub sechestru în dosarul 50/P al DNA. Astăzi, una dintre firmele în care doamna Udrea este asociat, a depus pentru domnia sa, în contul cauţiunii, o garanţie reală imobiliară, aşa cum legea permite, care acoperă valoarea cauţiunii”, a spus Alexandru Chiciu.

Tot joi, deputatul a fost chemat pentru a da declaraţii în dosarul în care este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în legătură cu un credit obținut de la BRD.

Elena Udrea este suspectată că ar fi finanţat campania electorală din 2012 a PDL cu bani primiţi de la Bogdan Buzăianu, în schimbul asigurării derulării unui contract al firmei controlate de omul de afaceri cu Hidroelectrica.

Udrea a fost pusă, în 30 octombrie, sub control judicar pe cauțiune, stabilită la cinci milioane de lei, în dosarul privind fapte de corupţie legate de vânzarea și renovarea unei vile din Eforie Sud, dar și un contract între Hidroelectrica și o firmă, pentru care fostul ministru ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari. Camera Deputaţilor a avizat începerea urmăririi penale şi a reţinerii Elenei Udrea în această cauză.

​Citește și: Camera Deputaţilor a pierdut bilele de vot, după votul pentru reţinerea Elenei Udrea

Fostul ministru Elena Udrea a contestat decizia de a fi pusă sub control judiciar pentru o cauţiune de cinci milioane de lei, dar instanţa supremă a respins, pe 4 noiembrie, plângerea, pe motiv că este neîntemeiată.

Elena Udrea trebuia să plătească până vineri cauţiunea de cinci milioane de lei, însă fostul ministru spunea că nu poate să achite o sumă atât de mare, în condiţiile în care toate bunurile sale sunt sechestrate de DNA.

Potrivit procurorilor DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari și o creanță de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare - cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

"În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru al Guvernului şi de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA", a precizat DNA.

​Citește și: Nou termen de judecată în dosarul Gala Bute

Anchetatorii susţin că, pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, Elena Udrea a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari şi o creanță de 900.000 de euro, pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

"În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar al creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa", a mai arătat DNA.

​Citește și: Ce spune Blaga despre dosarul de mită al Elenei Udrea

Elena Udrea susţine că omul de afaceri căruia i s-au cerut cinci milioane de dolari pentru un contract cu Hidroelectrica este Bogdan Buzăianu, iar Ana Maria Topoliceanu este cea care a folosit acești bani și care trebuie să răspundă.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al Evenimentului Zilei, Dan Andronic, fondatorul Cancan, Radu Budeanu și omul de afaceri Bogdan Buzăianu ar fi implicați în noul dosar în care este suspectată Elena Udrea.

Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editeaza publicațiile Evenimentul Zilei și Capital, și director general al Evenimentului Zilei a fost audiat la Direcția Națională Anticorupție în 29 iulie, el spunând, la ieșire, că a fost chemat de anchetatori să aducă mai multe documente, fără a preciza în ce calitate a fost chemat.

Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding şi finul fostului ministru al Economiei din perioada guvernului Năstase Dan Ioan Popescu, este unul dintre "băieții deştepți" din energie, expresie lansată de fostul preşedinte Traian Băsescu, care îi definea astfel pe cei care cumpărau energie de la stat la preţuri subevaluate pentru a o revinde cu câştiguri mari. Acordul cu Energy Holding a adus Hidroelectrica cele mai mari pierderi dintre toate contractele cu "băieţii deştepţi" - 1,4 miliarde lei pentru perioada 2006-2012.

​Citește și: Emil Boc, la DNA, în dosarul de corupție al Elenei Udrea, după audierile lui Gheorghe Flutur şi Sulfinei Barbu

Sursele judiciare citate au precizat că în acest dosar ar fi implicat și Radu Budeanu, fondatorul Cancan și cel care controlează publicația şi proiectul Cancan TV difuzat pe acest site. În 7 octombrie, procurorii DNA au făcut percheziţii la firma Cancan TV, la cabinete de avocatură şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar privind fapte de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar surse judiciare afirmau că printre cei vizaţi de anchetatori ar fi politicieni şi patroni de presă. Aceleași surse afirmau că şi Radu Budeanu, care în prezent nu mai este în acţionariatul firmei, dar controlează publicaţia tabloidă şi proiectul Cancan TV, ar fi vizat în anchetă şi urmează să fie audiat, în prezent acesta fiind plecat din ţară.

Elena Udrea este urmărită penal pentru complicitate la abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în dosarul de la DNA privind creditul contractat de aceasta la BRD, în aceeaşi cauză fiind pus sub acuzare şi Sorin Popa, fost vicepreşedinte al băncii.

Direcția Națională Anticorupție arată pe 2 noiembrie, într-un comunicat de presă, că în această cauză sunt urmăriţi penal Sorin Mihai Popa, director general adjunct al unei bănci la data faptelor, pentru abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, şi Elena Gabriela Udrea, secretar executiv al unui partid, la data faptelor, în prezent deputat, pentru complicitate la abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

​Citește și: Elena Udrea contestă cauţiunea în cel de-al treilea dosar DNA

Potrivit ordonanței de efectuare a urmăririi penale, în perioada 2007- 2010, Sorin Mihai Popa "şi-a îndeplinit cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, prin aceea că a acordat clientului Udrea Elena Gabriela o serie de derogări care au condus la prejudicierea băncii".

"Prejudiciul în dauna băncii a fost determinat de neîncasarea sumelor datorate cu titlu de dobândă sau comision şi prin neexecutarea garanţiilor la momentul la care creditul putea fi declarat scadent anticipat (practic a amânat declararea creditului ca neperformant şi a privat banca de posibilitatea recuperării creanţei din executarea garanţiilor). De asemenea, a permis scoaterea bunurilor debitorului Udrea Elena Gabriela de sub incidenţa contractului de garanţie; la cererea suspectei Udrea Elena Gabriela, a permis aprobarea unui contract de novație, prin care debitorul inițial solvabil, în persoana lui Udrea Elena Gabriela, a fost înlocuit cu unul insolvabil, împrejurare în care banca s-a aflat în imposibilitatea de a-şi recupera creditul", au precizat procurorii.

Anchetatorii susţin că, potrivit atribuţiilor stabilite prin contractul de administrare, Sorin Mihai Popa avea atribuţii de coordonare şi control cu privire la activitatea structurilor de Private Banking (clienți privilegiați) și risc, atribuţii în validarea și aprobarea ofertării clienţilor privilegiați, precum şi în ceea ce priveşte acordarea de derogări de la prevederile normei bancare.

Elena Udrea este acuzată că a solicitat directorului Sorin Popa acordarea unui credit în valoare de 3.280.000 de euro, în regim Private Banking, fără să fi urmat procedura obişnuită a negocierii condiţiilor de finanţare cu persoanele aflate în subordinea directorului.

​Citește și: Elena Udrea şi fostul director BRD, Sorin Mihai Popa, urmăriţi penal pentru un credit fraudulos. La cât se ridică prejudiciul

De asemenea, Udrea este suspectată că "a pus la dispoziţia băncii un raport supraevaluat a terenurilor pe care trebuia instituită ipoteca, a solicitat cedarea creditului prin novaţie către o altă persoană, în condiţiile în care cunoştea că persoana respectivă nu are posibilitatea să achite obligaţiile rezultate din contractul de credit, în sensul că nu avea bunurile necesare cu care să garanteze achitarea întregului credit".

Procurorii au precizat că prejudiciul cauzat băncii este de 2.576.541,53 de euro, reprezentând creditul acordat Elenei Udrea şi bunurile mobile şi imobile care au fost scoase din sfera garanţiilor contractuale şi nu mai pot fi executate.

Citește totul despre:

Comentarii