Datoriile acumulate de partide scot la iveală sistemul legislativ precar în materia finanţării partidelor politice. Acesta permite cheltuieli în campaniile electorale cu mult mai mari decât veniturile realizate, fără un control riguros din partea autorităţilor. Dovada: cele mai dure sancțiuni au vizat-o pe Monica Macovei, care a apelat la micii donatori.
Astfel, la alegerile prezidențiale din 2014 candidații au cheltuit 32.230.685 de lei, conform raportului Autorității Electorale Permanente (AEP) pe 2016. Pentru finanțarea campaniei au fost obținute venituri de 15.222.566 de lei, cu 17.008.119 de lei mai puțin comparativ cu cheltuielile. La euroalegeri cheltuielile au devansat veniturile cu aproape nouă milioane lei.
Campioni s-au dovedit a fi social-democrații, care au cheltuit de trei ori mai mult decât veniturile pe care le-au realizat înainte şi în timpul campaniei prezidenţiale. Alianţa PSD-UNPR-PC a intrat în alegeri cu 6.457.861 de lei venituri, însă a avut cheltuieli de 20.136.729 de lei. Cifra reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor realizate de toate partidele şi candidaţii la prezidenţiale. Cele mai consistente cheltuieli realizate pentru Victor Ponta au fost cu „tipăriturile şi materialele promoţionale“ (10.002.943 lei), cu publicitatea stradală (6.566.454 lei), urmate de cheltuielile cu publicitatea în presă, radio şi TV (2.396.203 lei) şi cheltuielile cu servicii (483.488 de lei). La finalul alegerilor prezidenţiale PSD-UNPR-PC mai avea de achitat facturi de 13.835.961 lei.
Nu a fost un caz izolat. La alegerile europarlamentare din luna mai anul trecut alianța PSD-UNPR-PC a înregistrat datorii neachitate de 2.971.045 de lei, după ce cheltuise în campanie 7.943.361 de lei.
Restanţe cumulate la PNL
Alianţa Creştin Liberală (ACL), formată din PNL şi PDL, a cheltuit pentru candidatul Klaus Iohannis 7.291.221 de lei, faţă de cei 5.029.548 de lei venituri realizate înaintea şi în timpul campaniei. La aproape toate categoriile de cheltuieli, PNL-PDL au înregistrat cifre mai mici decât PSD-UNPR-PC, cu excepţia cheltuielilor cu servicii (801.903 lei), care au fost duble faţă de social-democraţi. În rest, ACL a avut cele mai mari cheltuieli cu tipăriturile şi materialele promoţionale (2.802.377 de lei), urmate de publicitate stradală (2.382.959 de lei) şi publicitatea în presă, radio şi TV (854.208 lei). În final, PNL şi PDL au menţionat datorii neachitate de 2.730.481 lei.
Fuziunea dintre PNL şi PDL face ca noul partid să preia și datoriile celor două formaţiuni.
Astfel, la europarlamentare, PDL a avut la finalul scrutinului datorii neachitate de 647.857 de lei, după ce cheltuise în campanie 1.988.628 de lei. La capătul aceluiași scrutin, vechiul PNL a ieşit cu datorii neachitate de 4.546.183 de lei, după ce cheltuise 7.234.547 de lei în perioada campaniei electorale.
PMP a cheltuit pentru campania Elenei Udrea de la prezidenţiale 1.828.028 de lei, în condiţiile în care veniturile s-au ridicat la 1.275.510 lei. Călin Popescu Tăriceanu a înregistrat datorii neachitate de 492.106 lei.
Macovei, sancționată drastic
Candidatul independent Monica Macovei a fost unul dintre puținii politicieni care s-au încadrat în sumele încasate. Ea a încasat venituri de 656.042 lei și a avut cheltuieli de 642.672 lei.
Însă, Macovei a fost candidatul care a înregistrat cea mai mare amendă. Astfel, AEP a amendat-o cu 55.000 de lei şi i-a confiscat 291.415 lei, ceea ce reprezintă practic 70% din confiscările operate de pe întreg anul 2014, în valoare de 413.575 de lei. Cum a ajuns Macovei în topul sancțiunilor? Ocolind mari sponsori și rețelele de partid și apelând la donații din partea particularilor.
„În campania electorală am făcut ceea ce nu a făcut niciun alt politician: am avut finanţări mici de la mulţi oameni, nu donaţii mari, nu bani murdari, aduşi cu punga. Toate încasările şi cheltuielile au fost legale şi transparente. Unele persoane au făcut donaţii mici prin sistemul PayPal, prin bancă, cu cardul. Iar aceşti bani nu puteau fi folosiţi în campanie decât după ce erau transferaţi de sistemul PayPal în contul de campanie, adică la câteva zile de la data donaţiei. Aşadar, este o procedură în doi paşi, şi numai după pasul doi, prin care donaţiile intrau în contul de campanie, acestea puteau fi declarate şi folosite. AEP nu a ţinut seama de procedura sistemului PayPal şi a decis să confişte sume care au fost primite şi cheltuite transparent“, a explicat Monica Macovei.
În schimb, marile partide, care folosesc alte rețete, au scăpat fără amenzi mari.
De exemplu, sancțiunile dictate PSD au cumulat 50.000 de lei.
