Bătălia pentru PSD va fi tranșată de Justiție. Liviu Dragnea și Victor Ponta se luptă pentru șefia partidului, dar soarta celor doi ar putea fi decisă în afara formațiunii

Liderul social-democraților, Liviu Dragnea, și fostul premier Victor Ponta se confruntă la scenă deschisă într-o bătălie politică pentru controlul PSD. Însă, soarta celor doi ar putea fi tranșată în afara partidului.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 22.03.2017 - 11:14

Liderul social-democraților, Liviu Dragnea, și fostul premier Victor Ponta se confruntă la scenă deschisă într-o bătălie politică pentru controlul PSD. Însă, soarta celor doi ar putea fi tranșată în afara partidului.

Liviu Dragnea așteaptă un verdict al CCR în privința legii care îi interzice să facă parte din guvern, din cauza condamnării penale în dosarul fraudării „Referendumului” și are pe rol un proces în care este acuzat de abuz în serviciu. La rândul său, Victor Ponta este trimis în judecată în dosarul „Turceni”.

Pe de o parte, pe agenda Curții Constituționale (CCR) a intrat o sesizare făcută de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea privind legea prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcții în Guvern (Legea 90/2001). Ieri, CCR a amânat decizia pentru data de 4 aprilie, fiind a doua amânare, după ce sesizarea a fost depusă în luna ianuarie.

”Este cea mai grea soluție pe care am avut-o de dat până acum”, a comentat președintele CCR, Valer Dorneanu. Verdictul poate avea o importanță covârșitoare pentru guvernarea PSD. După câștigarea alegerilor de către PSD, Liviu Dragnea nu a putut ocupa postul de premier, fiind condamnat definitiv la doi ani cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012.

În sesizarea trimisă CCR, Victor Ciorbea reclamă faptul că este incorect ca parlamentarii să își piardă mandatele în cazul unor condamnări cu executare, în timp ce restricțiile pentru miniștri să includă și pedepsele cu suspendare. În cazul în care CCR îi va da dreptate lui Ciorbea, Dragnea va putea fi membru al Guvernului, inclusiv premier.

Dosarul „Bombonica” stârnește nervozitate în PSD

Pe de altă parte, pe 28 martie este programat următorul termen în dosarul în care Liviu Dragnea este este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi la fals, alături de alte persoane, printre care şi fosta sa soţie, Bombonica Prodana. Șeful PSD este acuzat că, pe vremea când era președintele Consiliului Județean Teleorman, ar fi folosit la organizația județeană a PSD două subalterne ale soției sale. Femeile primeau salariu de la serviciul de asistență socială, dar munceau la PSD Teleorman. Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Chiar dacă procesul poate fi unul de durată, situația provoacă nervozitate în rândul susținătorilor lui Liviu Dragnea din PSD. În special baronii din județele din sud sunt îngrijorați, dat fiind că ei și apropiații lor au primit posturi exclusiv relației cu Liviu Dragnea. Pentru a calma spiritele în partid, Liviu Dragnea a convocat două întâlniri cu parlamentarii PSD – una cu senatorii care va avea loc săptămâna aceasta într-o locație din Delta Dunării și una cu deputații care va avea loc săptămâna viitoare la Sinaia.

Șerban Nicolae nu și-a retras amendamentele

Pentru a-l salva pe Dragnea de aceste acuzații, președintele Comisiei juridice, Șerban Nicolae (PSD) a depus o serie de amendamente  la Legea graţierii, aflată în dezbatere în Comisia juridică a Senatului. Acestea ar avea ca efect grațierea unor fapte de corupţie precum luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Printre beneficiarii amendamentelor s-ar număra președintele PSD, Liviu Dragnea, judecat în dosarul „Bombonica”  pentru instigare la abuz în serviciu (108.000 de lei) şi fals intelectual, ambele infracţiuni pentru care se aplică graţierea propusă de Şerban Nicolae. Chiar dacă ar fi condamnat, Dragnea n-ar ajunge după gratii. Liviu Dragnea a afirmat că nu susține amendamentele lui Șerban Nicolae, iar acesta a spus că este dispus să le retragă, dar nu a făcut-o.

La dezbaterile de ieri din Comisia juridică, ministrul Justiției Tudorel Toader a cerut ca proiectul să fie amânat până când guvernul va putea veni din urmă cu alte măsuri complementare, întrucât „grațierea” nu poate fi o soluție singulară.

”Grațierea nu este o soluție miraculoasă de rezolvare a problemei”, a comentat ministrul, propunând amânarea proiectului pentru trei săptămâni. În schimb, Șerban Nicolae a considerat termenul propus de ministru „prea lung” și i-a sugerat lui Toader retragerea proiectului de către guvern. După ce ministrul a menționat că vrea se consulte cu premierul Grindeanu, senatorii au amânat dezbaterile pentru 11 aprilie.

Ponta are probleme, dar iese la atac

Vulnerabilitatea lui Liviu Dragnea este exploatată și de fostul premier Victor Ponta, care a insistat asupra lipsei accesului la funcții pentru cei cu probleme penale.  „Nu voi avea nicio funcție de conducere nici în PSD, nici într-o altă formațiune politică, până la momentul în care am o decizie, eu sunt convins corectă, în ceea ce privește dosarul meu, pentru că de aceea am plecat în 2015. Nu poți să fii președinte de partid și să te duci o dată pe lună la Înalta Curte“, a comentat Ponta.

Chiar dacă Ponta s-a referit la propria situație, trimiterea la problemele lui Liviu Dragnea este evidentă. Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 17 septembrie 2015, pe fostul premier Victor Ponta, pe fostul senatorul Dan Şova, pe Laurenţiu Dan Ciurel şi Dumitru Cristea, la data faptelor director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), respectiv director general al Complexului Energetic Turceni (CET).

Procurorii îl acuză pe Victor Ponta de faptul că, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi „Şova şi Asociaţii“ 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. Victor Ponta este judecat pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat.
 

Citește totul despre:

Comentarii