Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Alegeri pe liste și campanii finanțate de stat

Parlamentarii din comisia electorală au decis ca în 2016 votul să fie pe liste, nu uninominal, așa cum a fost în 2008 și 2012. Finanțarea campaniilor se va face de la bugetul de stat, iar un partid poate fi înființat cu trei membri.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 24.02.2015 - 23:16

Parlamentarii din comisia electorală au decis ca în 2016 votul să fie pe liste, nu uninominal, așa cum a fost în 2008 și 2012. Finanțarea campaniilor se va face de la bugetul de stat, iar un partid poate fi înființat cu trei membri.

Comisia de Cod electoral a votat, ieri, cu unanimitate de voturi, revenirea la votul pe liste în ceea ce priveşte alegerile parlamentare. Preşedintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, a precizat că are mandat de la PSD pentru a susţine votul pe listă. Vicepreşedintele comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu, a precizat că PNL susţine revenirea la legea valabilă până în 2004, inclusiv, la care să se adauge “corecturile tehnice” necesare.  PNL a susţinut păstrarea circumscripţiei electorale a românilor din străinătate, cu patru deputaţi şi doi senatori, amendament care a fost agreat de ceilalţi membri ai comisiei.

Practic, votul de ieri reprezintă „îngroparea” oficială a votului uninominal, introdus înainte de alegerile parlamentare din 2008. Înainte de dezbaterile din comisia electorală, reprezentanții partidelor politice au pledat pentru abandonarea actualei legi, invocând faptul că a permis, prin sistemul de redistribuire, creșterea numărului de parlamentari la aproape 600. Însă, atât liderii PSD, cât și cei ai PNL au promis că vor introduce un sistem mixt, de tip german, de alegeri uninominale cuplate cu alegeri pe listă de partid. Însă, deși susținut declarativ, acest proiect a fost abandonat.

Explicația este simplă: sistemul de listă reprezintă cel mai bine interesele liderilor partidelor.   Aceștia vor putea stabili locurile pe care le ocupă candidații, de la centru, controlând astfel propriile partide prin răsplătirea fidelilor și sancționarea opozanților. Un sistem mixt ar fi obligat liderii de partide să facă loc și candidaților care au cotă ridicată de popularitate, pe locurile alese uninominal.

Campaniile electorale, finanţate de la buget

Comisia de Cod electoral a decis, ieri, cu unanimitate de voturi, ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat, stabilind, totodată, şi limitarea cheltuielilor din campanii.

Aceste principii au fost expuse atât de Valeriu Zgonea, care a susţinut poziţia PSD în acest sens, cât şi de  Mihai Voicu, care a susţinut poziţia PNL. Zgonea a precizat că PSD susţine transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor grupului Greco privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. “Noi propunem limitarea cheltuielilor de campanie electorală, ca sumă şi categorii de cheltuieli, concomitent cu finanţarea de la bugetul de stat. Propunem ca această finanţare să se facă nediscriminatoriu”, a spus, la rândul său, Mihai Voicu. El a arătat că PNL a identificat şase categorii de cheltuieli de campanie care să poate fi finanţate şi, ca urmare, decontate, respectiv cheltuieli legate de media, identitate vizuală a partidului, materiale pentru informare, campania on-line, cercetări sociologice şi organizare de evenimente. Voicu a mai susţinut că fiscalizarea cheltuielilor de campanie va fi foarte benefică, întrucât decontările nu se vor putea face fără a avea actele în regulă.

Trei membri pentru un partid

De asemenea, comisia de Cod electoral a votat, ieri, cu zece voturi “pentru”, patru voturi „împotrivă” şi o abţinere, ca un partid să poate fi înfiinţat doar de trei membri. De asemenea, parlamentarii au eliminat și criteriul teritorial existent în acest moment în legea partidelor politice.  În legea actuală, pentru înființarea unui partid politic erau necesare 25.000 de semnături, din cel puțin 18 județe.  Valeriu Zgonea a precizat că mandatul primit de la PSD este de a acorda această posibilitate, ca un partid să poată fi înfiinţat cu doar trei membri. Deputatul liberal Mihai Voicu a precizat că PNL agreează această posibilitate. Liberalii membri ai comisiei au votat acest principiu, deşi în cadrul dezbaterilor generale s-au pronunţat împotrivă.  Puiu Haşotti, Victor Paul Dobre şi Ioan Oltean s-au arătat nemulțumiți că nu au fost consultaţi în PNL despre această decizie. Hașotti a cerut explicații de la Mihai Voicu: ”Mişu, ia vino încoa. Cine a hotărât aşa ceva?”. I-a răspuns Ioan Oltean, care i-a transmis că are un preşedinte ales prin vot indirect (Alina Gorghiu, care nu a fost aleasă în cadrul unui congres, ci de Delegaţia Permanentă – n.r.).

Propunerea a stârnit opoziția UDMR. ”Această propunere va conduce la dispariția partidelor de sub 10%. Vă imaginați ce puzderie de partide va apărea după această propunere și vă dați seama că vor trage din electoratul partidelor mai mici”, a declarat deputatul Marton Arpad. El a explicat că această propunere va conduce la bipartidism, pentru că doar PNL și PSD, cele mai mari partide la ora actuală, vor mai reuși să facă pragul de 5% pentru a intra în Parlament. Propunerea ca un partid politic să poată fi înființat cu trei semnături a fost lansată de europarlamentarul Monica Macovei, după consultări cu societatea civilă. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...