Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentarii propun lucruri trăsnite

Printre proiectele legislative depuse în Parlament se numără și unele neobișnuite, precum „pensionarea“ animalelor care au servit instituţiile publice, apariția celor mai inedite zile de sărbătoare sau înfiinţarea unei şcoli pentru parlamentari.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 20.08.2018 - 08:48

Mai mulţi parlamentari PNL, USR şi PMP, printre care și Traian Băsescu, fost preşedinte al României, au depus un proiect de lege care se referă la pensionarea animalelor de serviciu scoase din activitate.

„Prezentul proiect legislativ prevede ca animalele de serviciu care au aparţinut instituţiilor şi structurilor publice din România, animalele care au servit în teatrele de operaţiuni, în misiuni ale Armatei, Poliţiei şi altor structuri ale statului român să aibă dreptul la îngrijire şi după scoaterea din funcţiune, din momentul împlinirii vârstei de pensionare sau din momentul retragerii din activitate pe caz de boală. Instituţiile şi structurile publice de care au aparţinut animalele de serviciu scoase din funcţiune vor aloca lunar o sumă de bani care să le asigure animalelor tratamentele medicale pe toată durata lor de viaţă“, au susţinut iniţiatorii în expunerea de motive. Prin animale de serviciu se înțeleg animalele care aparțin instituțiilor și structurilor publice ale Poliției, Jandarmeriei, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, Poliției de Frontieră, Direcției Generale a Vămilor, DIICOT și Poliției Locale. Comisia de Sănătate a emis un aviz favorabil.

 

Ziua Gastronomiei și Vinului

Parlamentarii au inițiat şi propuneri pentru instituirea unor zile de sărbătoare în România. Mai mulţi social-democraţi, printre care şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru stabilirea zilei de 15 septembrie drept „Ziua Gastronomiei şi a Vinului Românesc“. Autorităţile centrale şi locale vor putea organiza, astfel, evenimente specifice pentru sărbătorirea acestei zile, finanţate din bugetul de stat. „Ziua naţională a Gastronomiei şi a Vinului Românesc poate fi organizată de către autorităţile publice centrale, locale şi de către celelalte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter social sau şti-
inţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale“, prevede proiectul de lege. „Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocaţiilor bugetare aprobate“, se arată în proiectul de lege.

„Bucătăria tradiţională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor şi a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăţie de gusturi şi tradiţii româneşti este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi a le face cunoscute sub numele de Ziua Gastronomiei şi a Vinului Românesc“, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, iar acum se află la Camera Deputaţilor pentru dezbateri.

 

Ziua Dăruirii

Senatorul PSD Nicolae Bădălău a depus în Parlament o propunere legislativă pentru instituirea „Zilei Dăruirii“ pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: „Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi“. „Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi mai bun, mai generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă. Această nevoie este înrădăcinată în fiecare dintre noi“, se arată în expunerea de motive. „Ziua Dăruirii poate fi organizată de către autoritățile publice centrale și locale și instituțiile aflate în subordonarea sau coordonarea acestora, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice, prin organizarea și/sau participarea la programe și manifestări culturale, educative, artistice, de voluntariat, cu caracter social, dedicate sărbătorii Zilei Dăruirii“, prevede actul normativ. Autoritățile centrale și locale și instituțiile din subordinea lor „pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri“ în vederea organizării acestor manifestări. 

 

De ce ar trebui să-i sărbătorim pe prefecți

De asemenea, un grup de parlamentari PSD și ALDE, printre care și Toma Petcu, fost ministru al Energiei, a propus instituirea unei Zile a Prefectului. „Ziua Instituției Prefectului poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific dedicate recunoașterii rolului și meritelor Instituției Prefectului în dezvoltarea țării noastre din punct de vedere economic, cultural și social“, prevede propunerea legislativă. Autoritățile centrale și locale pot sprijini material și logistic organizarea acestor programe și manifestări. „Este indiscutabil faptul că, prin competenţă, cinste şi corectitudine, prefecţii României, specialişti în diferite domenii, au contribuit la ridicarea ţării noastre din punct de vedere economic, cultural şi social prin activităţi corecte, competente, desfăşurate pentru şi cu sprijinul locuitorilor ţării. Ţinând cont de considerentele expuse mai sus, considerăm necesară instituirea unei zile dedicate Instituţiei Prefectului, iar data aleasă, 2 aprilie, are o semnificaţie istorică importantă, fiind data la care a fost instituită noţiunea de «prefect» prin lege“, se arată în documentul citat.

Un grup de parlamentari PSD propune sărbătorirea constructorilor. Parlamentarii au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie drept „Ziua Naţională a Constructorului“. „Rezultatul muncii constructorilor este într-o continuă interacţiune cu fiecare cetăţean, fie că este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla constructorilor a reuşit să se impună în economia românească, reprezentând deseori «motorul economiei», chiar dacă în această perioadă acest sector nu este reprezentat la adevărata sa valoare în PIB-ul românesc“, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative. Iniţiatorii susţin că la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa Continentală: podul Feteşti–Cernavodă, cunoscut sub numele de „Podul Anghel Saligny“ sau „Podul Carol I“.   

 

INIȚIATIVĂ

Cursuri pentru parlamentari

Deputatul ALDE Alexandru Băișanu a depus un proiect de lege prin care solicită înfiinţarea unui Institut de Politici Parlamentare, unde senatorii, deputaţii, aleşii locali şi persoanele care vor să ocupe în viitor o poziţie parlamentară ar putea să urmeze cursuri de perfecţionare în acest scop. „Necesitatea unui astfel de institut în subordinea Parlamentului României poate fi demonstrată cu argumente vaste, care pot face şi obiectul unui curs universitar de specialitate, dar cel mai important punct de sprijin este dat chiar de acquis-ul comunitar care ne leagă de instituţiile europene: suntem încă printre ultimele ţări din Uniunea Europeană care nu au o instituţie sau orice alt gen de autoritate cu utilitate publică să gestioneze politica parlamentară la nivel naţional din perspectivă academică şi ştiinţifică“, susţine iniţiatorul în expunerea de motive.

Comentarii

loading...