Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Motivele pentru care se cere desființarea CNCD

Doi parlamentari liberali propun desființarea CNCD, acuzând instituția că încalcă dreptul la liberă exprimare. Președintele CNCD, Csaba Astalosz, susține că instituția sa aplică legile în vigoare în România.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

Actualizat: 19.10.2018 - 09:51

Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte PNL, a solicitat desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), întrucât instituția condusă de Csaba Astalosz „este o formă de instituție de tip Gestapo, care nu face nimic altceva decât să încerce să opreseze orice fel de exprimare liberă și de opinie liberă, chiar și credință și libertate religioasă”. Ardelean a susținut că CNCD a sancționat o persoană pentru că a dat like unei pagini de Facebook, iar primari din țară au fost amendați pentru că și-au folosit dreptul la liberă exprimare.

„CNCD nu face altceva decât să ducă corectitudinea politică la extremă. Desființarea acestei instituții, din punctul meu de vedere, este absolut necesară și vitală pentru sănătatea opiniei publice, pentru ca oamenii să se poată exprima public. Nu poți să vii să îmi spui mie… au fost primari care au primit sancțiuni. De unde CNCD-ul vine să dea sancțiuni? Este instanță de judecată? Are vreo capacitate de a da sancțiuni administrative, de a sancționa pe cineva? De unde această putere care îi este dată CNCD?”, a semnalat vicepreședintele PNL.

 

Critici la adresa CNCD

Ben-Oni Ardelean a criticat și faptul că CNCD a inițiat un proiect de lege privind parteneriatul civil, deși instituția nu are drept de inițiativă legislativă. ”CNCD-ul vine acum și face și legi. Vine și spune facem distincție clară între cuplurile de heterosexuali și cuplurile de homosexuali și doar cuplurile de heterosexuali pot adopta copiii, nu și cele de homosexuali.

Că, după ce legea va ieși și este deja în legislația română, tot ei să o atace la Curtea Constituțională, pe bază că discriminezi între cuplurile de heterosexuali și homosexuali”, a declarat deputatul Ben-Oni Ardelean. Propunerea lui Ardelean este sprijinită și de deputatul PNL Daniel Gheorghe. „CNCD este o instituție inutilă și agresivă, comună unui mental represiv, care încalcă grav libertatea de exprimare și își bate joc de drepturi democratice elementare. Desființarea CNCD este foarte necesară”, a argumentat acesta.

De altfel, implicarea CNCD în proiectul parteneriatului civil este criticată și de senatorul PSD Titus Corlățean. ”Remarcasem mai demult o iniţiativă legislativă promovată de preşedintele CNCD, împreună cu o oranizație neguvernamentală pro-LGBT, fără ca preşedintele Asztalos, din câte cunosc eu, să aibă mandatul CNCD şi fără ca domnia sa să aibă drept de iniţiativă legislativă, chiar dacă a recurs la un subterfugiu, prin intermediul unor parlamentari”, a susținut senatorul PSD.

 

Răspunsul șefului CNCD

În replică, președintele CNCD, Csaba Asztalos, susține că înființarea CNCD a fost solicitată de Uniunea Europeană. ”Fiecare stat al UE are o instituție de egalitate și o astfel de măsură ne-ar așeza în afara Uniunii Europene printr-o procedură de infringement. O consecință a desființării CNCD ar fi critica internațională pentru că ceea ce avem noi în România, în primul rând înființat în 2000 prin lege, iar în 2002 constituită instituția, a fost una din condițiile de acceptare a României în NATO și în Uniunea Europeană, iar dacă domnul deputat dorește să ieșim din această familie nu este nicio problemă. Poate să facă o inițiativă legislativă să o desființeze”, afirmă președintele CNCD.

Șeful CNCD precizează că sancțiunile propuse de instituția sa intră în vigoare doar dacă sunt validate de o instanță de judecată. ”Fiecare hotărâre a noastră are un control al instanței de judecată, adică Curtea de Apel și ICCJ. Avem o rată de menținere a hotărârilor de 90%. Noi respectăm libertatea de exprimare și nu o încălcăm. Iar ce a spus domnul deputat despre episodul cu like-ul este o foarte mare manipulare deoarece noi avem obligația să respectăm dreptul la apărare al fiecăruia și dacă îi respectăm dreptul la apărare înseamnă că îi respectăm punctul de vedere, iar dacă am trimis o sesizare pentru cel care a dat un like pe Facebook este pentru că legea mă obligă să fac chestia asta”, este varianta șefului CNCD. El susține, în continuare, necesitatea unei legi privind parteneriatul civil. ”România, după ce va fi condamnată la CEDO, cum s-a întâmplat în cazul Italiei și Greciei, va avea obligația să adopte o lege a parteneriatului civil”, a declarat Csaba Asztalos. 

 

Numiri politice

Membrii Colegiului Director al CNCD sunt numiţi în funcţie de plenul comun al Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi la şedinţă, ceea ce a generat discuții despre influența politicului asupra deciziilor acestei instituții. În prezent, din cei nouă membri ai Colegiului Director al CNCD, cinci aparțin PSD-ALDE, iar președintele Csaba Asztalos provine din UDMR. Practic, coaliția PSD-ALDE-UDMR are majoritatea în Parlament, dar și în CNCD, tocmai ca efect al numirilor pe criterii politice.

Cel mai clar exemplu de numire politică este Tatiana Sandu (PSD), care provine din PSD Teleorman, unde conducea organizația de femei. Potrivit actului normativ care reglementează activitatea CNCD (Ordonanța 137/2000), pentru a fi membru în Colegiul Director al CNCD, trebuie să ai o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării. Or, din CV-ul depus de Tatiana Sandu când a fost aleasă în CNCD nu reiese vreo experiență în acest sens. Între 1995 şi 2007, Tatiana Sandu a fost funcţionar public la Trezoreria Turnu Măgurele, unde “a administrat bilanţuri”, iar în ultmii zece ani a fost director economic la SC Apa Serv SA Teleorman, timp în care s-a ocupat cu “rezolvarea eficientă a obiectivelor şi problemelor specifice direcţiei economice şi comerciale”.

 

Decizii controversate

În afară de cazurile menționate de parlamentarii care cer desființarea instituției, CNCD a luat și alte decizii controversate. Astfel, CNCD l-a amendat cu 1.000 de lei pe jurnalistul Cristian Tudor Popescu, pentru că a comparat coafura premierului Viorica Dăncilă cu un pavian cu mantie.  Amenda a fost respinsă de instanță.

Într-un alt caz, CNCD s-a sesizat după ce  suporterii care au scandat „Afară, afară cu ungurii din țară!“ la meciurile Dinamo București – Sepsi OSK, respectiv CSM Politehnica Iași – Sepsi OSK. S-au aplicat amenzi în cuantum de câte 10.000 lei pentru Federația Română de Fotbal, Dinamo și Politehnica Iași. În schimb, fostul premier Mihai Tudose a primit doar un avertisment după un atac la adresa minorității maghiare. ”Dacă steagul secuiesc va flutura în vânt, toţi cei responsabili de acolo vor flutura lângă steag”, a fost afirmația care a provocat protestele UDMR și ale oficialilor de la Budapesta. Practic, două cazuri asemănătoare tratate cu unități diferite de măsură.

De altfel, în cazurile în care au fost implicați politicieni aflați la putere, CNCD a dat dovadă de înțelegere.  CNCD l-a sancționat doar cu un avertisment pe senatorul PSD Șerban Nicolae. „Eu am o poză în care dumneavoastră faceţi sex anal”, a fost mesajul acestuia adresat deputatei USR Cosette Chichirău.   ”A existat o provocare din partea doamnei deputat, iar declaraţia sancţionată a intervenit în cadrul unui dialog în care cele două părţi şi-au adus acuze şi jigniri reciproce”, au explicat membrii CNCD.

Și premierul Viorica Dăncilă a beneficiat de înțelegerea CNCD. “Aceşti oameni cred că sunt autişti şi nu văd şi nu aud ceea ce este vizibil pentru toţi cei de bună-credinţă”, declarase premierul. Colegiul CNCD a hotărât că declarația în cauză „se încadrează în limitele libertății de exprimare și nu constituie discriminare“.

 

Comentarii

loading...