Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Modificarea codurilor penale. Care sunt noile propuneri

După ce a modificate legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 18.04.2018 - 17:20

Comisia specială pentru Legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra în dezbatere.

După ce a modificate legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Proiect: Dacă judecătorul e împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol 

 
Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluţionată de un alt complet de judecată.

"Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluţionării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul- şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea", se arată la punctul 11 al proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Acelaşi proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul dintre judecători, atunci când completul este format din mai mulţi judecători, care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum şi, când este cazul, opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen.

Comisia specială pentru Legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra în dezbatere. După ce a modificat legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Proiect: Denunţătorul are imunitate dacă denunţă în 6 luni de la faptă

Una dintre modificările ce ar urma să fie aduse codurilor penale, de către comisia condusă de Florin Iordache, prevede că denunţătorul poate beneficia de "imunitate", adică scutirea sau reducerea pedepsei, doar în cazul în care face denunţul în şase luni de la comiterea faptei.

"Propunerea de modificare a art. 290 alin. (3) se impune deoarece este necesar ca imunitatea absolută a „denunţătorului” să fie cenzurată de lege. Astfel, cel care oferă mită sau cumpără influenţă nu mai are la „dispoziţie” decât 6 luni de a denunţa fapta şi astfel să aibă posibilitatea de a scăpa de pedeapsă chiar dacă a săvârşit fapta prevăzută de legea penală. Aceasta deoarece în ultimii ani se constată o foarte mare dezavuare publică în privinţa modalităţii în care se procedează cu persoanele care au comis infracţiuni grave (de exemplu, dare de mită) şi care rămân nepedepsite, dar şi cu sumele de bani pe care acestea le-au dobândit în mod abuziv din comiterea unor fapte grave. Astfel, se impune instituirea unor norme punitive împotriva persoanelor care au săvârşit fapte
de corupţie, în vederea recuperării prejudiciilor şi tragerea la răspundere a celor implicaţi în acest tip de fapte. Denunţarea unor infracţiuni de mită se face de făptuitorul care regretă fapta
comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei (de exemplu, în termenul propus de 6 luni) iar nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de organele de cercetare penală, seriozitatea şi realitatea unor denunţuri fiind în aceste condiţii extrem de discutabilă", se arată în proiectul de modificare a Codurilor Penale.

"Mai mult, din ce în ce mai mulţi denunţători se răzgândesc pe parcursul derulării procesului penal al persoanei denunţate, iar aceste schimbări de depoziţie au fost făcute publice, provocând indignare publică în legătură cu acele dosare penale în care s-au dispus şi măsuri preventive. De aceea, prezenta propunere are ca scop pe de o parte ca făptuitorul să fie exonerat de răspundere doar dacă denunţă fapta sa de corupţie în primele 6 luni de la comitere, iar dacă o denunţă după acest termen să nu mai beneficieze de exonerarea de răspundere penală", arată sursa citată.

Totodată, se vorbeşte despre existenţa unui "stoc" de dosare, ce "reprezintă ameninţări şi forme de şantajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavând probe din care să rezulte săvârşire a unor fapte penale, dar în care procurorii refuză să dea soluţii de clasare de teama de a nu fi acuzaţi de favorizarea făptuitorului".

Modificarea legislativă face referire la denunţătorul de serviciu, şi anume, acea persoană care face denunţuri în mai multe cauze penale.

"De asemenea, prin aceste modificări se intenţionează reducerea elanului denunţătorilor ”de serviciu”, în scopuri ilicite şi prevenirea unor cercetări abuzive, pe baza unui probatoriu precar.
Prin modificarea art. 155 de la pct. 19 se urmăreşte stabilirea unor criterii concrete privind termenul special al prescripţiei şi anume obligativitatea comunicării actelor de procedură, comunicare în raport de care se calculează termenul de prescripţie. Se impune revenirea la forma iniţială a textului de cod penal, dat fiind faptul că actuala reglementare a reprezentat, în ceea ce priveşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, un regres şi o formă de vătămare a acestora şi a condus la situaţii greu de imaginat: persoane faţă de care operase prescripţia în vechea reglementare s-au văzut nevoite să răspundă penal pentru infracţiuni în legătură cu care potrivit vechii reglementări intervenise prescripţia penală, însă, dată fiind decizia CCR nr. 265/2014 prin care s-a stabilit aplicarea în bloc a unuia sau altuia dintre coduri, s-a apreciat, împotriva oricărui principiu de drept, că norma mai favorabilă ar fi cea în care răspunderea nu este prescrisă, pentru că unele fapte erau reglementate mai uşor în noua reglementar".

 

Proiect: În cursul anchetei, interzise comunicările privind faptele şi persoanele vizate

O altă prevedere cuprinsă în proiectul de modificare a codurilor penale depus în Parlament se referă la interdicţia comunicării publice de informaţii, în cursul anchetei sau în camera preliminară, provenind de la autorităţi, persoane fizice sau juridice, despre persoanele sau faptele vizate.

"În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. (..) În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză", se arată în document.

De asemenea, potrivit proiectului, comunicările publice "nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infractiuni".

"În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârsirea unor infractiuni", prevede proiectul.

Comisia specială pentru Legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra în dezbatere. După ce a modificat legile privind organizarea judiciară, organizarea CSM şi statutul magistraţilor, Comisia urmează să aducă modificări codurilor penale şi să implementeze în legislaţia românească directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie.

Proiect: Substituirea avocatului ales, doar cu acordul inculpatului

Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale depus în Parlament, substituirea avocatului ales poate fi realizată doar cu acordul inculpatului, iar în lipsa acordului acestuia anchetatorii nu pot desemna un avocat din oficiu.

"Substituirea avocatului ales poate fi realizată numai cu acordul inculpatului. În cazul în care nu este permisă substituirea avocatului ales, în absenţa avocatului ales organul judiciar nu poate desemna avocat din oficiu. Absenţa nejustificată a avocatului nu poate să atragă consecinţe juridice în privinţa inculpatului", este una dintre propuneri.

De asemenea, potrivit documentului, persoana cercetată are dreptul de "a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului",

Proiectul prevede că "suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia", iar "în cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată".

"Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, email sau prin alte asemenea mijloace, cu comunicarea activităţii ce urmează a se efectua, indicarea datelor de identitate a persoanei care urmează a fi audiate, cu cel puţin 24 de ore înainte de efectuarea activităţii, încheindu-se în acest sens un proces-verbal", este una dintre prevederi.

Totodată, "avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal", drept care "nu poate fi restrâns", iar "în cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, pentru o durată de cel mult 20 de zile, de la data solicitării".

"În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. Judecarea cererilor privind măsurile preventive nu poate începe până la momentul la care avocatului nu i se asigură timpul necesar pregătirii apărării şi numai după ce judecătorul se asigură că acesta a avut suficient timp pentru parcurgerea întregului material al dosarului de urmărire penală, dar nu mai puţin de 6 ore. Încălcarea acestui drept atrage nulitatea absolută a încheierii de dispunere a măsurii preventive", propune iniţiatorul.

Documentul propune ca organele de urmărire penală şi instanţele de judecată să fie obligate "să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică".

În document se prevede posibilitatea exercitării dreptului de a nu da nicio declaraţie fără ca măsura să poată fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, "neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşire infracţiunii pentru care este cercetată".

"Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul procesului penal cu respectarea principiului egalităţii de arme. (..)Încălcarea drepturilor prevăzute la acest articol se sancţionează cu nulitatea absolută a actelor efectuate cu nesocotirea acestora", se mai propune în proiect.

Parlamentarii propun ca judecătorul de cameră preliminară să nu poată judeca în fond sau o cale ordinară sau extraordinară de atac cu privire la aceeaşi cauză, iar cel care a participat la judecarea cauzei în fond sau a unei căi ordinare de atac nu poate participa la judecarea unei căi extraordinare de atac.

Comentarii

loading...