Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce urmează după decizia CCR privind revocarea lui Kövesi

Ce urmează după decizia CCR privind revocarea lui Kövesi

Revocarea lui Kövesi i-ar asigura șefului statului supraviețuirea la Cotroceni, dar propriul electorat va fi dezamăgit. Refuzul revocării poate duce la suspendarea șefului statului de către PSD. Există și varianta tergiversării unei decizii.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 31.05.2018 - 19:20

Judecătorii CCR au stabilit, miercuri, că președintele Klaus Iohannis trebuie să emită decretul de revocare în cazul șefei DNA, Laura Codruța Kövesi. Potrivit deciziei, există un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Justiţiei, după ce şeful statului a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kövesi la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Tonul imperativ al CCR este fără precedent. „Nu poți să dai dispoziții președintelui. El nu are altă fișă a postului decât Constituția. Nu se poate merge chiar atât de departe, toate au o limită“, a comentat Augustin Zegrean, fost președinte al CCR.

Pentru a deveni literă de lege, motivarea CCR trebuie publicată în Monitorul Oficial, termenul legal fiind de maximum 30 de zile. În acel moment, șeful statului va trebui să ia o decizie. Președintele o poate revoca pe Kövesi, invocând faptul că deciziile CCR trebuie respectate. În acest caz, alegătorii săi vot fi dezamăgiți, dar șeful statului va rămâne la Palatul Cotroceni. De obicei, efectele unei decizii sunt cunoscute abia în momentul motivării, însă în acest caz CCR a mai bifat o premieră: a oferit un comunicat extins, prin care oferă, practic, elementele principale ale motivării. 

 

Ce poate face Iohannis

 

O altă variantă ar fi ca președintele Iohannis să tragă de timp. Însă acest scenariu, invocat de fostul președinte Traian Băsescu, se bazează pe faptul că în comunicatul CCR nu este menționat niciun termen pentru emiterea decretului de revocare. Rămâne de văzut dacă motivarea CCR va conține sau nu un termen privind emiterea decretului de revocare. Mai mult, PSD se poate adresa din nou CCR, cerând să precizeze un termen, dacă nu va exista în motivare.

Poate președintele risca, refuzând să o demită pe Kövesi? Teoretic, șeful statului poate invoca faptul că judecătorii CCR i-au cerut să se rezume la verificarea legalității, și să respingă solicitarea lui Toader pe acest motiv. Însă, în același timp, CCR îl obligă pe Iohannis să emită decretul de revocare, prezumând faptul că a respins-o doar pe motive de oportunitate. De menționat, în refuzul revocării, făcut public pe 16 aprilie, șeful statului a invocat, în primul rând, argumente de legalitate. Or, din același comunicat al CCR reiese că președintele are dreptul să judece argumentele de legalitate. „Rezultă că prerogativa preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii“, se afirmă în comunicat. Practic, judecătorii CCR au prezumat că președintele a opus doar argumente de oportunitate, cerându-i să semneze revocarea șefei DNA.

 

Ofensiva PSD va continua

 

Dincolo de argumentele juridice, dacă ar refuza să o revoce pe Kövesi, Iohannis riscă să fie suspendat de către Parlament, variantă deja invocată de senatorul PSD Șerban Nicolae. Până la referendumul privind demiterea, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va deveni președinte interimar și o va revoca pe Kövesi. Dacă Iohannis semnează decretul de revocare, se intră în procedura de desemnare a unui nou șef al DNA. Legea în vigoare (303/2004) prevede că numirea este făcută de președintele României, la propunerea ministrului Justiției. Mai mult, șeful statului poate refuza, motivat, propunerea ministrului Justiției. PSD a modificat articolul în Parlament, menționând că șeful statului poate refuza propunerea o singură dată, însă această reglementare nu este în vigoare, după ce a fost contestată la CCR de președintele Klaus Iohannis. Dacă noua lege va intra în vigoare, șeful statului poate respinge o singură propunere a lui Tudorel Toader, dar va fi obligat să o accepte pe a doua. Un alt proiect, aprobat tacit de Senat, prevede ca procurorii-șefi să fie numiți de către Senat.

 

Semnal de alarmă tras de DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis ieri, printr-un comunicat de presă, că fără garanţiile legale existente în prezent lupta împotriva corupţiei nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanţii riscă să afecteze grav investigaţiile desfăşurate de procurorii anticorupţie. „Este momentul să tragem un semnal de alarmă şi să ne exprimăm îngrijorarea faţă de potenţiala afectare a statutului de independenţă a procurorilor, care reprezintă o premisă esenţială a luptei împotriva corupţiei“, este reacţia procurorilor DNA, după decizia CCR.

 

Orban: Decizia nu poate fi luată în considerare

Președintele PNL, Ludovic Orban, susține că decizia Curții Constituționale privind revocarea șefei DNA este împotriva Constituției și „calcă în picioare principiul independenței Justiției”. 

Orban a acuzat „majoritatea politică din CCR, legată de majoritatea PSD-ALDE”, că „tinde să se transforme într-o adunare constituantă, să rescrie textul Constituției” și să „demoleze sistematic tot cadrul constituțional și legal al luptei anticorupție".

„Considerăm că nu poate fi luată în considerare această decizie a CCR și nu poate genera niciun fel de efect în ceea ce privește activitatea sau acțiunile președintelui României”, a spus Orban.

În opinia sa, prin această decizie a CCR „magistrații sunt lăsați la cheremul unui ministru al Justiției numit politic. În plus, este ignorat rolul constituțional al CSM, garantul independenței Justiției.

„CCR, și spun apăsat acest lucru, nu poate să oblige președintele să facă ceva în contextul atribuțiilor sale constituționale”, a subliniat Ludovic Orban, argumentând că „nu pot șase judecători să afecteze atribuțiile constituționale ale președintelui și să se substituie voinței exprimate” prin votul românilor.

Comentarii

loading...