Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

MAE cere clarificări după declaraţiile ministrului de Externe al Ungariei privind gazele din Marea Neagră

MAE cere clarificări după declaraţiile ministrului de Externe al Ungariei privind gazele din Marea Neagră

Ministerul Afacerilor Externe anunţă, sâmbătă, că a luat notă cu preocupare de declaraţiile ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională, şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 30.06.2018 - 10:23

"Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu preocupare de declaraţiile lansate recent în spaţiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii. Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO. Partea ungară cunoaşte, fără îndoială, foarte bine evoluţiile recente privind investiţiile substanţiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor şi modul exemplar de cooperare a autorităţilor române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră şi eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Ministerul precizează, în acest sens, că legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare este pe agenda prioritară a Parlamentului României. MAE reaminteşte, de asemenea, părţii ungare că, la sfârşitul anului trecut, entităţi din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacităţii de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România şi Ungaria.

"De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată şi inoportună. Readucem în atenţie anunţul public făcut de operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018 privind lansarea construcţiei infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale. Aceste dezvoltări au loc în condiţiile în care partea ungară a evitat să îşi asume investiţiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale", mai arată MAE.

Instituţia reaminteşte că, în aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA.

 
 
Reacţia Ministerului Afacerilor Externe vine după ce Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susţinând că este necesară menţinerea presiunilor asupra României pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaţionale la adresa ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România şi Croaţia drept exemple în acest sens, potrivit MTI.

Comentarii

loading...