El a afirmat, într-un interviu pentru RFI, că are încredere în Curtea Constituţională în ciuda presiunilor politice la care sunt supuşi judecătorii, şi crede că aceştia vor analiza corect constituţionalitatea legilor. Lazăr s-a referit şi la modificările aduse Codului penal, exprimându-şi speranţa că textul referitor la abuzului în serviciu va fi declarat neconstituţional, în condiţiile în care această infracţiune este dezincriminată.
„Fără îndoială că magistraţii, în general, sunt îngrijoraţi de evoluţia evenimentelor. (…) Noi sperăm că în perioada următoare, Curtea Constituţională, luând la examinare aceste texte va observa că nu se realizează o protecţie efectivă a cetăţenilor prin textul de lege, aşa cum a fost adoptat. Dimpotrivă, nu se realizează deloc o protecţie pentru că s-a dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu. Noi sperăm că s-ar putea declara neconstituţional acest text de lege. Ministerul Public a făcut un inventar cu suspiciunile de neconstituţionalitate observate la cele două coduri. Am transmis observaţiile noastre la instituţiile care au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională a României. Sperăm ca în perioada următoare să fie sesizată Curtea Constituţională a României cu toate aceste aspecte”, a declarat Augustin Lazăr într-un interviu pentru RFI.
Întrebat dacă judecătorii CCR ar putea îndrepta lucrurile, în condiţiile în care s-a tot vorbit despre politizarea acestei instituţii, procurorul general a spus că e misiunea magistraţilor să analizeze textul legilor, exprimându-şi încrederea în Curtea Constituţională, pentru că judecătorii sunt profesionişti.
„Ca magistrat nu aş putea să comentez aspectele de politizare, dar ca jurist de bună-credinţă ştiu că există în această ţară suficient de mulţi jurişti de bună-credinţă. Eu cred şi în Curtea Constituţională. Sunt nişte profesionişti care trebuie să observe şi să facă un examen corect de constituţionalitate”, a explicat Lazăr.
Procurorul general al României a subliniat că România are o magistratură puternică şi ea trebuie să îşi demonstreze maturitatea. Lazăr s-a declarat convins că magistraţii vor reuşi să menţină un echilibru, mai ales că autoritatea judecătorească este „cea mai europeană, mai reformată, mai matură şi mai competentă dintre autorităţile care lucrează, o autoritate cu o etică europeană”.
„În domeniul nostru mereu se găsesc instrumente juridice pentru a fi folosite. Într-un termen rezonabil lucrurile se vor limpezi, în sensul că profesioniştii îşi vor face datoria şi adevărul mereu va ieşi la suprafaţă”, a adăugat Augustin Lazăr.
Procurorul a explicat că modificările aduse Codurilor penale au fost făcute în grabă, fără studii de impact, fără a fi analizate eventualele consecinţe.
Augustin Lazăr a vorbit şi miercuri, înainte de şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) despre abuzul în serviciu redefinit în noul Cod penal, spunând că textul din Codul penal este doar de formă, iar cei peste 2.000 de inculpaţi trimişi în judecată în ultimii patru ani pentru această infracţiune ar fi achitaţi, în timp ce prejudiciul de peste 4 miliarde de el nu ar fi recuperat.
„În ultimele două zile, Ministerul Public a realizat un studiu de impact pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă acest text de lege ar intra în vigoare. Mai întâi, în ultimii patru ani au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi, funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni, la nivel central pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Am căutat printre aceşti inculpaţi să vedem dacă vreunul dintre ei au comis faptele pentru sine sau pentru rude. Şi nu am găsit niciun caz, (…) presupune mereu folosirea unor terţi, a unor oameni de paie care primesc foloasele respective şi dispar după acel paravan. Potrivit acestui proiect de articol, infracţiunea de abuz în serviciu ar fi discriminată. Ceea ce ar rămâne în Codul penal este doar aşa, o formă de text, care ar indica faptul că nu s-a abrocat total abuzul în serviciu, însă în practică, dacă în ultimii patru ani nu am întâlnit niciun caz care să privească tipologia care este reţinută în acest text, înseamnă că textul este pur formal. Ar rezulta că toţi cei 2.099 de inculpaţi ar fi achitaţi, iar prejudiciul de peste 4 miliarde de lei nu ar mai fi recuperat”, a spus Lazăr.
