Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Iohannis, exclus din procedura de numire a șefului ICCJ

Iohannis, exclus din procedura de numire a șefului ICCJ

Preşedintele României va fi exclus din procedurile de numire și revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), după ce atribuțiile au fost transferate transferate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 20.03.2018 - 12:09

Parlamentarii din Comisia specială pentru legile justiției au decis, ieri, că CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ICCJ. Modificarea a fost introdusă în legea de organizare și funcționare a CSM (317/2004) și se va corela cu Legea privind statutul magistratilor (303/2004), unde se va propune eliminarea președintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.

Potrivit articolului modificat, secțiile CSM numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  Legea în vigoare prevede că ”preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”. În decembrie, Parlamentul a modificat acest articol, stabilind că șeful statului numește și revocă președintele ICCJ la propunerea CSM, dar ”preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere”. Ulterior, legea a fost contestată la CCR de ICCJ și de PNL.

Deși în trecut CCR respinsese proiecte prin care erau reduse atribuțiile șefului statului în ceea ce privește numirile din justiție, acum judecătorii constituționaliști au ajuns la o altă concluzie. Prin urmare, Curtea constată, în motivarea deciziei,  că „refuzul” Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa ”nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui”. 

Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat și prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL au susținut că modificarea adusă nu este constituțională.

 

CSAT verifică relația magistrați-servicii

Ca urmare a deciziei CCR, comisiile parlamentare pentru controlul SRI și SIE au ieșit din mecanismul de verificare a veridicității datelor trecute de magistrați în declarațiile privind colaborarea cu serviciile de informații. Ca atare, declarațiile vor fi verificate, ca și până acum,  de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) „anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”. Viabilitatea acestui articol fusese pusă la îndoială chiar de fostul consilier prezidențial Dan Mihalache. ”CSAT nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica 23.000 de magistrați. Poate să ia acele declarații pe propria răspundere și să le trimită instituțiilor, instituțiile răspund. Răspunsul instituțiilor acesta a fost: nu exista capacități proprii ale CSAT de a umbla dupa ofițerii acoperiți”, afirma Mihalache în ianuarie 2016.

Pe de altă parte, Comisia a dat raport de admitere pentru modificările legii privind organizarea judiciară (304/2004), în concordanţă cu deciziile CCR. Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. ” Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”, este noua formă a articolului.

Pașii următori

Comisia specială care a modificat cele trei legi ale Justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) -, condusă de Florin Iordache, a reînceput dezbaterile, ca urmare a celor trei decizii ale CCR prin care unele din propunerile adoptate de Parlament au fost declarate neconstituționale.

 

Comentarii

loading...