“Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, respectiv a depăşirii termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului”, afirmă şeful statului în sesizare.
De asemenea, Klaus Iohannis ar 21 de obiecţii legate de textul legii, toate vizânt puncte ale articolului 1 al documentului.
Preşedintele are obiecţii legate de prevederea care completează funcţia de control a Curţii de Conturi cu „activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică menite să asigure respectarea legii şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice”, faţă de completări ale legii pe care le consideră neclare sau care apreciază că “atenuează funcţia de control a Curţii de Conturi şi instituie o apreciere subiectivă a organului de control”.
Despre alte prevederi consideră că se suprapun altora deja în vigoare sau, din contră, nu sunt corelate cu alte legi, iar altele sunt în opinia sa neclare.
“Potrivit art. I pct. 42, art. 27 din Legea nr. 94/1992 se modifică astfel: „Curtea de Conturi are competenţă să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 sunt supuse auditului său în fiecare exerciţiu bugetar”. Spre deosebire de forma aflată în vigoare, textul legii criticate elimină sintagma „astfel încât în termenul legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor”. Verificarea tuturor conturilor în termenul legal de prescripţie reprezintă o garanţie pentru realizarea misiunii constituţionale a Curţii de Conturi de a controla modul de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public”, este o sltă obiecţie a preşedintelui.
Un alt alineat introdus, potrivit căruia „constatările înscrise în rapoartele de audit trebuie să se bazeze pe probe de audit cu grad de adecvare şi grad de suficienţă ridicate”, este criticat de şeful statului, care afirmă că noţiunile de „grad de adecvare ridicat” şi „grad de suficienţă ridicat” nu sunt definite în lege, iar “într-o atare situaţie, standardul de probă necesar este incert, aspect care încalcă principiul securităţii juridice cuprins la art. 1 alin. (5) din Constituţie şi care contravine exigenţelor privind claritatea şi previzibilitatea legii”.
