În ianuarie 2013, premierul Victor Ponta declara că “Guvernul nu mai trebuie să fie agenţie imobiliară. RA-APPS trebuie să asigure un număr limitat de vile de protocol pentru preşedinte, preşedinţii Camerelor, premier, trebuie să asigure locuinţe doar pentru cei cu rang de ministru. Celelalte locuinţe vor fi vîndute”. Exact un an mai tîrziu, pe 6 ianuarie a.c., prin lege, primeau drept la locuinţă gratuită de la RAAPPS cei care ocupă “funcţii de demnitate publică numite, respectiv viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum şi funcţii asimilate celei de ministru, consilier de conturi, secretar de stat, subsecretar de stat, precum şi funcţii asimilate acestora”, dar şi “conducători ai instituţiilor publice şi înalţii funcţionari publici”.
Prioritatea, în 2013, era vînzarea locuinţelor RAAPPS
Pe 21 ianuarie 2013, Victor Ponta abia devenise premier cu o majoritate parlamentară USL de 70%, după alegerile generale din decembrie 2012. Ponta gestiona, acum un an, primul buget întocmit şi votat de USL. Un buget de criză care explică şi declaraţia dată acum un an de premier, referitoare la banii care trebuia încasaţi de către RAAPPS din vînzarea locuinţelor de serviciu acordate demnitarilor şi funcţionarilor pînă în acel moment. Aşadar, orice funcţie mai jos de ministru nu mai era acoperită de facilitatea unei locuinţe în chirie de la RAAPPS, prioritatea era vînzarea imobilelor. Intenţia lui Ponta, însă, nu a fost pusă niciodată în aplicare. Ba mai mult, chiar, majoritatea USL a decis să extindă lista beneficiarilor de chirie plătită de stat pînă la cei mai mici şefi de instituţii.
În 2014, prioritatea a devenit cazarea gratuită a şefilor la stat
Pe 6 ianuarie a.c., în “Monitorul oficial” s-a publicat legea 382 din 24 decembrie 2013 referitoare, printre altele, la “reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale”. Tot pe 6 ianuarie a fost publicat şi decretul prezidenţial de promulgare a acestei legi. Conform legii, “Prin derogare de la prevederile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele cu destinaţia de locuinţe, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea R.A.A.P.P.S. şi propuse în vederea vînzării (…), pot fi atribuite temporar, cu destinaţia de locuinţe, persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică numite, respectiv viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum şi funcţii asimilate celei de ministru, consilier de conturi, secretar de stat, subsecretar de stat, precum şi functii asimilate acestora”. Pe scurt, o distanţă enormă de la declaraţia lui Ponta (nici o funcţie mai jos de ministru nu primeşte locuinţă RAAPPS) pînă la legea USL (ba primesc şi secretarii de stat, şi subsecretarii, şi consilierii de conturi).
Orice şef de instituţie poate avea casă gratuită de la RAAPPS
USL a dovedit încă şi mai multă generozitate: “De prevederile alin. (1) (adică cel de mai sus – n.r.) pot beneficia şi magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, membrii Curţii Constituţionale, preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor, precum şi preşedinţii secţiilor din cadrul acestor instanţe, procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asimilaţii acestora, procurorii-şefi ai direcţiilor şi secţiilor din cadrul Ministerului Public şi adjuncţii acestora, procurorii generali ai parchetelor de pe lîngă curţile de apel şi adjuncţii acestora, prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale şi judecătorii şi adjuncţii acestora, precum şi conducători ai instituţiilor publice şi înalţii funcţionari publici, pe durata mandatului sau a raportului de serviciu, după caz”.
Formularea “conducători ai instituţiilor publice” face ca, practic, orice şef, cît de mic, al unei instituţii publice, să primească locuinţă de la RAAPPS.
Premierul decide cine primeşte locuinţă gratuită
Totuşi, legea 382 arată clar că oricine vrea locuinţă gratuit de la RAAPPS trebuie să-l înduplece chiar pe premier: “Atribuirea imobilelor de către R.A.A.P.P.S. se face la cererea beneficiarilor (…), cu acordul prealabil al Secretariatului General al Guvernului şi în limita fondului locativ existent”. Aşadar, de la ministru pînă la cel mai de jos şef de instituţie publică, orice beneficiar de locuinţă RAAPPS trebuie să primească acordul structurii guvernamentale subordonate direct lui Victor Ponta.
Statul plăteşte chiria
Cît despre plata locuinţei, trebuie spus că aceasta rămîne în sarcina statului, prin lege: “Cheltuielile de cazare ale beneficiarilor (…) se asigură din bugetele instituţiilor publice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, în limita plafonului prevăzut (…), sau, după caz, de către locatar”. Cum unele locuinţe închiriate de către RAAPPS demnitarilor, magistraţilor sau şefilor de instituţii publice pot fi chiar luxoase sau plasate central în Bucureşti, chiria ar putea fi destul de mare. Detaliu irelevant pentru demnitari şi şefi la stat, cîtă vreme costurile sînt acoperite de instituţii.
USL se justifică: RAAPPS urmăreşte “o cotă de profit”
Nici una din prevederile legale referitoare la chiria plătită de stat în case ale RAAPPS pentru şefii de instituţii publice nu exista în forma iniţială a legii (de fapt, o ordonanţă de urgenţă din 2011 a guvernului Emil Boc, care se referea exclusiv la vînzarea imobilelor RAAPPS). Pomana imobiliară a fost făcută de parlamentarii USL în noiembrie 2013. Mai exact, prevederile referitoare la chiria plătită de stat au fost introduse în legea 382 (de aprobare a ordonanţei de urgenţă a lui Boc) de către membrii Comisiei Juridice, respectiv de cei ai Comisiei pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor. Justificarea acestora e stufoasă:
“Norma propusă arecaefect întreţinereaşi menţinerea în stare optimă a imobilelor aflate în proprietatea statului şi administrarea R.A.-P.P.S, concomitent cu acoperirea cheltuielilor de administrare efectuate pentru acestea, statul comportându-se în acest fel ca un bun şi prudent proprietar, direcţionând sumele privind cheltuielile de cazare prevăzute în bugetul său sau către o entitate de stat. Acoperirea şi susţinerea unor cheltuieli înregistratede R.A-AP.P.S cu administrarea şi îmbunătăţirea imobilelor incluse pe lista celor ce urmează afi vândute conduce, pe de o parte,la menţinerea valorii acestora şIimplicita preţului de vânzare, iar, pe de altă parte, contribuie la evitareaunor rezultate financiare negative pentru regie. Se propune totodată stabilirea unui nivel al cheltuielilor de cazare care să acopere cheltuielile directeşi indirecteale imobilului supus închirierii, respectiv contravaloarea impozitelorşi taxelor locale, a amortizării spaţiilor atribuite, a altor cheltuieli indirecte, a cheltuielilor de întreţinere şi a serviciilor solicitatede cătrelocatari, precum şi o cotă de profit”.
