Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Rușine națională. Traseism politic pe scară industrială în Parlamentul României. Peste 220 de parlamentari au migrat de la un partid la altul în acest mandat

223 de parlamentari și-au schimbat cel puțin odată partidul în perioada 2012-2016, o cifră record chiar și pentru standardele Legislativului de la București.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 07.12.2016 - 20:04

223 de parlamentari și-au schimbat cel puțin odată partidul în perioada 2012-2016, o cifră record chiar și pentru standardele Legislativului de la București.

 
În perioada 2012-2016, în Parlament s-au perindat în total 596 de senatori și deputați – 588 au fost aleși în 2012, iar alți opt au câștigat alegeri parțiale după vacantarea unor mandate. Dintre aceștia, 223 de parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la finalul mandatului, afiliați partidului alături de care au fost aleși în 2012, potrivit unei analize realizate de Institutul de Politici Publice (IPP). Cazul cel mai spectaculos este cel al fostului PPDD, toți cei 68 de parlamentari aleși pe listele acestei formațiuni migrând la alte partide.

La o analiză atentă, o parte dintre cei care și-au schimbat partidului pot fi absolviți de păcatul traseismului. În unele cazuri, schimbarea partidului figurează pe site-ul Parlamentului, pe care se bazează statistica menționată. Însă, unii senatori și deputați au schimbat partidul în urma unei fuziuni, cel mai elocvent caz fiind fuziunea PNL-PDL. Chiar și așa rămân 190 de parlamentari care au plecat de la propriile de partide, fără ca formațiunile să se deființeze, așa cum s-a întâmplat în cazul menționat.

Acest tip de corupție politică permite schimbarea majorității parlamentare fără alegeri și crește marja de negociere a unor partide. Problema traseismului a ţinut ani de zile agenda partidelor, fenomenul fiind criticat, de fiecare dată, de partidele din opoziție care pierdeau parlamentari în favoarea celor aflate la putere.
 
Nu a existat, însă, dorinţa reală de a stopa acest fenomen prin modificări legislative. În 2013, când s-a discutat în Comisia constituțională un amendament al PNL la legea fundamentală privind pierderea mandatelor de către parlamentarii traseiști, PSD a votat împotrivă, ceea ce a dus la respingerea amendamentului. Ulterior, modificarea Constituției a fost abandonată, pe fondul neînțelegerilor dintre PSD și PNL.
 
Topul traseiștilor 2012-2016

Nume

Primul partid

Partidul 2

Partidul 3

Partidul 4

Ioan Șcheau

PPDD

Independent

PSD

PDL(devenit PNL)

Diana Tușa

PNL

Independent

PDL(devenit PNL)

PSD

Ciprian Rogojan

PDL

Independent

UNPR

PMP

Radu Stroe

PNL

PLR

UNPR

PSD

Liliana Mincă

PPDD

UNPR

PSD

ALDE

Valentin Blănăriu

PPDD

Independent

UNPR

PSD

 

Legislativul în cifre

Parlamentul a ajuns la finalul mandatului cu 507 parlamentari, față de 588 câți au fost aleși la scrutinul din 2012 (pentru că în a doua parte a mandatului nu s-au mai organizat parțiale). 89 de parlamentari și-au încheiat mandatul mai devreme. Principalele motive: 26 au devenit aleși locali, 16 anchetați sau arestați, 13 condamnați definitiv cu executare.

48% din actualii parlamentari candidează pentru un nou mandat-  55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE și 60% dintre cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an care nu au mai fost în Parlament este PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE, menționează autorii studiului. 

Conform IPP, au fost depuse în total 2.729 de inițiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari și 870 (32%) — Guvernul. Totodată, 50% dintre inițiativele legislative ale parlamentarilor au fost respinse  și doar 14% au devenit legi. Raportat la același interval, peste 80% dintre inițiativele Guvernului au fost adoptate, se arată în bilanț. Parlamentarii cu zero inițiative legislative în acest mandat sunt Sebastian Ghiță (PSD), Oana — Niculescu Mizil (PSD) și Aurel Nechita (PSD).
 
Cine s-a îmbogățit, cine a sărăcit
 
Potrivit IPP, cei care au acumulat cele mai multe active financiare în actualul mandat sunt Alina Gorghiu (PNL) — 1,1 milioane euro,  Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) — 882.709 euro, Ioan Adam (PSD) — 450.000 euro. Cei care au pierdut cel mai mult sunt: la Camera Deputaților: Sebastian Ghiță (PSD) — 30 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) — 2,7 milioane euro, Cristian Popescu (PNL) — 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) — 1,9 milioane de euro, Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) — 1,5 milioane euro. Conform IPP, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi de 47 milioane euro, cele mai mari fiind datede Sebastian Ghiță (PSD) — 30 milioane de euro, Sorin Roșca Stănescu (PNL) — 6 milioane euro,  Marin Anton (PNL) — 1,8 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR),  Elena Udrea (independent) — 1,1 milioane euro.
 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...