Parlamentarii au renunţat, ieri, la prevederile declarate neconstituţionale din Statutul deputaţilor şi senatorilor. Reprezentanţii USL au anunţat, însă, că vor elabora un nou statut după ce va fi aprobată noua Constituţie.
Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, au eliminat, ieri, două articole din Statutul deputaţilor şi senatorilor. Articolele au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională.
Pe baza reglementărilor menţionate, solicitarea ministrului Justiţiei de urmărire penală a unui ministru care este şi parlamentar trebuia să conţină “motivele concrete, legale şi temeinice” care justifică o asemenea măsură. De asemenea, raportul Comisiei Juridice urma să facă referiri punctuale la “motivele concrete, legale şi temeinice invocate”.
Prevederi similare au fost introduse şi în cazul reţinerii sau percheziţiei unor parlamentari.
Articolele respective au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională (CCR). Magistraţii CCR au invocat faptul că aprecierea temeiniciei acestor motive “presupune o activitate de analiză şi evaluare care excedează cadrul activităţii parlamentare întrucât antamează problematica probelor existente în cauză”.
Acceptarea posibilităţii ca Parlamentul să procedeze la examinarea probelor “ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”.
Eliminarea acestor articole va avea ca efect rămânerea în vigoare a prevederilor referitoare la imunitate din actualul statut. Acesta nu precizează ce trebuie să conţină solicitarea ministrului Justiţiei, ci doar că documentul este trimis Parlamentului. Cu toate acestea, au fost şi în trecut cazuri în care parlamentarii din Comisia juridică au cerut detalii suplimentare, chiar dacă nu exista un text de lege în acest sens.
Statutul, legat de Constituţie
După votul de ieri, vicepreşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă, a explicat, că după revizuirea Constituţiei, se va elabora un proiect coerent de Statut al parlamentarilor, care să fie agreat şi de organismele europene.
Cum noua Constituţie întăreşte rolul Parlamentului, este posibil ca unele articole care spresc preotecţia senatorilor şi deputaţilor să fie reluate cu prilejul acelei dezbateri.
Decizia de ieri a Parlamentului a venit după şase luni de controverse în jurul Statulului deputaţilor şi senatorilor. Discuţia a început după ce premierul Victor Ponta a anunţat că noul Parlament se va încadra în bugetul celui precedent, deşi numărul senatorilor şi deputaţilor a crescut de la 471 la 588.
Pentru realizarea acestui obiectiv, majoritatea USL a trecut la modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor fără, însă, să se rezume la schimbarea capitolului privind drepturile financiare ale parlamentarilor.
Parlamentarii au cerut probe de la Ministrul Justiţiei pentru a-şi da votul pentru cererile de urmărire penală. În plus, au îngreunat procedura de declarare a incompatibilităţii.
Legea a fost votată de Parlament în 24 ianuarie iar preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 4 februarie, că solicită Legislativului reexaminarea actului normativ.
Parlamentarii au dat un nou vot, pe 13 februarie respingând o parte din solicitările preşedintelui şi păstrând o parte a articolelor cotroversate.
PDL a contestat legea la Curtea Constituţională care a declarat-o neconstituţională în 13 martie.
Un nou vot în plen, în 20 martie, a fost urmat de o nouă cotestaţie aPDL la CCR care respins, din nou, legea în 15 aprilie.
Nici în şedinţa comună din 17 aprilie parlamentarii nu au renunţat să reformuleze articolele privind imunitatea. În 29 aprilie, preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, care a respins, din nou legea, în şedinţa din 19 iunie.
