Proiectul pesedist de infiintare a CNI s-a nascut exact in perioada in care premierul Tariceanu se juca de-a demisia si dupa ce posibilitatea infiintarii Comunitatii incinsese deja spiritele in Alianta, deoarece PD ar fi vrut ca la conducerea acesteia sa fie presedintele tarii, iar PNL “mergea pe mana” premierului.
Initiativa, dovada de “atasament” al PSD fata de liberali, a ajuns la comisiile parlamentare in ziua in care Tariceanu si-a anuntat hotararea de a nu mai demisiona, impiedicand, implicit, organizarea de anticipate.
Cadou “marca” PSD pentru premier
Potrivit proiectului “made by PSD”, organizarea si coordonarea Comunitatii Nationale de Informatii ar trebui sa fie realizate de CSAT, insa subordonarea nu s-ar face oricum, ci prin intermediul unui Comitet de coordonare al Comunitatii, condus de vicepresedintele CSAT, adica de premierul in functie, in speta Calin Popescu Tariceanu. Din Comitetul de coordonare ar mai face parte, potrivit proiectului pesedist, consilierul prezidential pentru securitate nationala, consilierul de stat al prim-ministrului pentru securitate nationala, precum si sefii serviciilor de informatii, militare si, respectiv, departamentale.
Premierul Tariceanu ar avea, indirect, un cuvant de spus prin intermediul consilierului sau de stat pe probleme de securitate nationala si asupra Oficiului National de Planificare si Evaluare a Informatiilor. Potrivit proiectului, acest Oficiu ar putea reprezenta structura executiva permanenta a Comunitatii de Informatii.
Comunitatea, in varianta CSAT
Potrivit hotararii CSAT din noiembrie, Comitetul Coordonator al CNI este format din consilierul de stat prezidential pentru securitate nationala, directorii SRI si SIE, ministrul Apararii Nationale, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Administratiei si Internelor, ministrul Justitiei si consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate.
Reactiile clasei politice au aparut prompt dupa anuntarea hotararii CSAT. Liberalii s-au contrazis prin declaratii – ba ca infiintarea Comunitatii nu ar avea baza legislativa, ba ca proiectul in sine ar fi perfectibil. Democratii au salutat hotararea fara rezerve, iar opozitia a protestat vehement. Unii au spus ca nu s-ar impune crearea unei astfel de structuri, altii -ca ea este buna, dar nu in formula de subordonare, indirecta, presedintelui tarii. Unii pesedisti au tipat ca din gura de sarpe ca CNI se transforma, in varianta CSAT, intr-un “nou centru de putere in stat”. Ei au acuzat si posibilitatea ca informatiile primite de la serviciile secrete sa fie folosite impotriva adversarilor politici.
PSD a mers pana acolo incat si-a anuntat intentia de a da in judecata CSAT pentru hotararea de infiintare a CNI, pe motiv ca actul normativ emis de Consiliu ar incalca regulamentele interne si legile de functionare ale unor institutii de siguranta nationala ale statului. “Nici CSAT, nici presedintele nu au dreptul de initiativa legislativa, cu atat mai putin de a crea o institutie noua incalcandu-se legile in vigoare”, spunea atunci Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al social-democratilor.
Tactica tergiversarii, cu bataie lunga
Asadar, profund nemultumiti de hotararea CSAT si de modul in care va fi condusa Comunitatea, pesedistii, ajutati de unii liberali, au gasit si varianta de a intoarce lucrurile dupa bunul lor plac. Proiectul de lege depus de trei senatori si deputati PSD ar fi trebuit sa iasa demult din “circuitul” parlamentar, pentru cel putin trei motive: Guvernul a declarat ca nu-l sustine, prima Camera sesizata – Camera Deputatilor – l-a respins, iar CNI a fost deja infiintata. La Senat ar fi trebuit sa fie, practic, o formalitate dezbaterea proiectului si respingerea lui. Nu s-a intamplat, insa, deloc asa. De mai bine de doua luni, proiectul se tot afla la comisiile parlamentare. In mod convenabil pentru PSD, raportul asupra proiectului trebuie intocmit de Comisia pentru aparare din Senat, condusa chiar de unul dintre initiatori, social-democratul George Maior. In mod inexplicabil, comisia nu si-a formulat inca punctul de vedere, cerand de doua ori amanarea termenului de depunere a raportului. Ultima cerere de amanare, aprobata de Biroul Permanent al Senatului, stabileste ca nou termen inceputul lunii februarie. Tergiversarea dezbaterii proiectului poate avea doua explicatii. Prima ar fi aceea ca se doreste apropierea cat mai mult de termenul de aprobare tacita a proiectului de lege. A doua, sustinuta si de sursele noastre din interiorul comisiei, se refera la dorinta social-democratilor si liberalilor de a-si impune propria viziune asupra CNI. Daca proiectul trece prin Parlament in forma initiatorului, hotararea CSAT ar fi practic fara valoare, deoarece are “prioritate” actul legislativ adoptat de alesi.
