Deputații au respins proiectul privind grațierea și amnistia și au încuviințat cele trei cereri ale DNA de arestare. Senatul, în schimb, nu și-a demonstrat bunele intenții: dosarul în care sunt vizați Ecaterina Andronescu și Șerban Mihăilescu nu a ajuns în plen, iar Akos Mora și-a pierdut mandatul nu prin revocare, ci prin demisie.
Sub presiunea votului de duminică și după săptămâni bune de vacanță, senatorii și deputații s-au întors ieri la lucru puși pe fapte mari. Potrivit planului enunțat încă de la început, puterea și opoziția ar fi trebuit să-și dea mâna pentru a demonstra că nici una dintre forțe nu obstrucționează Justiția și nu îi apără pe parlamentarii cu probleme penale sau de integritate. Concret, ieri ar fi trebuit să fie respinsă legea amnistiei și grațierii, ar fi trebuit revocat mandatul de senator al lui Akos Mora, care are decizie de incompatibilitate de mai bine de un an, și ar fi trebuit avizate cele cinci cereri în care procurorii DNA au solicitat arestarea preventivă sau începerea urmăririi penale a unor senatori, deputați și foști miniștri. Nu avea să fie chiar așa. Mai ales la Senat.
Citește și: Legea amnistiei şi graţierii a fost RESPINSĂ în plenul Camerei Deputaţilor
Legea amnistiei și grațierii. La mai bine de 11 luni de la marțea neagră, când au încercat prima dată să treacă prin plen, oarecum pe furiș, legea privind grațierea și amnistia, social-democrații și aliații lor au acceptat, în sfârșit, ca proiectul să fie respins. Până acum, la toate cererile opoziției ca propunerea legislativă să fie pusă pe ordinea de zi pentru a fi respinsă puterea a răspuns că documentul se află la Comisia juridică a Camerei spre dezbatere publică. Evident, calculul era altul: ca proiectul să fie repus pe ordinea de zi și adoptat după alegerile prezidențiale, când nu ar mai fi contat prejudiciile de imagine create.Ieri, după ce deputații juriști au întocmit un raport de respingere a proiectului, plenul a aprobat opinia comisiei cu 293 de voturi „pentru“, un singur vot „împotrivă“ și o abținere. Cum Camera Deputaților era for decizional, proiectul de lege privind amnistia și grațierea, inițiat de Nicolae Păun (minoritățile naționale) și Mădălin Voicu (PSD), este definitiv respins. După cum a atras atenția și ex-premierul PSD Adrian Năstase, este posibilă însă, oricând, depunerea unui nou proiect de lege cu același obiect.
Citește și: UPDATE. Senatorul Akos Mora și-a dat demisia din Senat
Arestarea preventivă a lui Ion Diniță (PC). Procurorii DNA au cerut Camerei încă din 10 octombrie încuviințarea arestării preventive a deputatului PC Ion Diniță, acuzat de corupție în dosarul președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu. De-abia ieri colegii acestuia au acceptat solicitarea procurorilor. Dar nu în unanimitate, fiind înregistrate, totuși, la votul secret cu bile, 55 de voturi „împotrivă“.
Potrivit anchetatorilor, CJ Brașov ar fi fost prejudiciat cu peste 7,6 milioane euro ca urmare a plăților nelegale dispuse de Căncescu în favoarea firmei lui Ion Diniță.
Arestarea preventivă a lui Ioan Adam (PSD). Cu 248 de voturi „pentru“ și 63 „împotrivă“, Camera Deputaților a încuviințat, ieri, și cererea DNA care îl viza pe deputatul PSD de Brașov Ioan Adam, implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, în care sunt arestați preventiv și Viorel Hrebenciuc și fiul său.
Percheziția și reținerea lui Mircea Roșca (PNL). Cu mult după terminarea programului de lucru aprobat inițial, deputații au dat undă verde (220 la 65) și pentru percheziționarea și arestarea preventivă a deputatului PNL Mircea Roșca, acuzat că, pe când era vicepreședinte al filialei prahovene, ar fi cerut 20.000 de euro unui om de afaceri pentru a interveni la consilierii locali din Azuga, astfel încât acesta să obțină terenuri în stațiune. De menționat că, în Comisia juridică, cererile DNA au fost respinse, iar opoziția a acuzat puterea că ar fi votat împotrivă, mai ales că PSD, UNPR, PC, PLR și UDMR au 16 din cei 27 de membri ai comisiei.
Senatul, eșec pe linie. În condițiile în care senatorul PNL Akos Mora a primit în septembrie 2013 o decizie definitivă de incompatibilitate, la Înalta Curte de Casație și Justiție, revocarea mandatului său trebuia să fie o simplă formalitate, deoarece hotărârea atrăgea după ea și interdicția de a mai ocupa vreo funcție de demnitate publică timp de trei ani. Așa cum au făcut însă în ultimul an, senatorii au încercat și ieri să interpreteze legea și regulamentul în favoarea colegului lor, speriați de precedentul pe care îl crează. Cele mai vehemente opinii împotriva Agenției Naționale de Integritate și a Curții Constituționale – care și-a „permis“ să clarifice articolul referitor la interdicția de trei ani – au venit din partea senatorului PC Cristiana Anghel. „Domnilor, vom crea un precendent. Monstrul este creat deja, ANI. A făcut și lucruri bune, dar lucrurile bune făcute nu acoperă toate abuzurile“, a susținut, printre altele, aceasta. Și cel vizat, Akos Mora, a luat de mai multe ori cuvântul, arătând că s-ar comite un abuz dacă i s-ar lua mandatul de senator. În cele din urmă, după mai bine de o oră de declarații politice și discuții în contradictoriu (s-a spus inclusiv că raportul Comisiei juridice nu este bine formulat sau că nu a fost pus pe site), Mora a pus capăt situației ridicole prezentându-i președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, demisia sa.
Odată terminat episodul Mora, Tăriceanu a încheiat rapid ședința, deși Comisia juridică avizase și cererile DNA de începere a urmăririi penale a ex-miniștrilor Ecaterina Andronescu (PSD) și Șerban Mihăilescu (UNPR). Rămâne de văzut când vor ajunge cei doi, implicați în dosarul Microsoft, la un vot în plen.
STATUT. Ce se întâmplă cu penalii PNL?
Liderii PNL, Klaus Iohannis și Vasile Blaga, s-au întâlnit, ieri, cu parlamentarii PNL pentru a le cere aleșilor liberali cu probleme penale să facă un pas înapoi. Potrivit statutului noului PNL, cei care au sentințe definitive pentru fapte de corupție sunt excluși din partid. Noul statut se va aplica, oficial, de la 1 ianuarie 2015, însă Klaus Iohannis ar vrea să dea un semnal concret înainte de a părăsi șefia PNL. Dintre parlamentarii liberali, au sentințe definitive Tudor Chiuariu, trei ani și șase luni cu suspendare, Grigore Crăciunescu, doi ani și șase luni cu suspendare, și Ștefan Thuma, condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare. Punctual, Iohannis a afirmat că va avea o discuție „lămuritoare“ în zilele următoare cu Tudor Chiuariu, cel mai sonor dintre numele cu probleme din PNL.
