Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Salarii majorate în primării și consilii județene. De unde vin banii pentru bunăstarea bugetarilor

Majorarea salariilor din administrația locală, negociată în aceste zile în toate județele țării, pune în pericol investițiile sau cheltuielile de dezvoltare.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 26.07.2017 - 18:37

Majorarea salariilor din administrația locală, negociată în aceste zile în toate județele țării,  pune în pericol investițiile sau cheltuielile de dezvoltare.

Salarizarea funcționarilor din primării și din Consiliile Județene a devenit o adevărată cursă contra cronometru pentru bunăstarea angajaților din aceste instituții.  Mai puțin vizibil la centru, primul val de majorări s-a petrecut, în unele județe,  acum câteva luni de zile,  pe baza unei decizii a Curții Constituționale (794/2016) care prevedea că angajații cu aceeași funcție trebuie să beneficieze de salarii egale, până la introducerea unei reglementări unitare. Legea salarizării, aprobată de Parlament în iunie, stabilește doar indemnizațiile aleșilor locali, lăsând la îndemâna autorităților stabilirea salariilor subordonaților. Singura condiție este ca ei să nu depășească salariilor vicepreședinților de CJ sau ale viceprimarilor. 

Astfel, în București, salariile s-au majorat pe baza unei rectificări a bugetului, aprobată, recent, de Consiliul General. De exemplu, pentru administratorul public, Sorin Chiriță, salariul va fi de 11.800 de lei. Un director general, un arhitect-şef vor avea un salariu de bază de câte 11.800 de lei fiecare, un director executiv - 11.500 de lei, un director executiv adjunct - 11.000 de lei, un şef serviciu - 9.000 de lei.

În total, 25 de milioane au fost luate din fondul de rezervă al Primăriei Capitalei pentru majorarea de salarii. PNL și USR atrag atenția că doar 17% din bugetul Capitalei este folosit pentru dezvoltare, în timp ce cheltuielile de personal au atins deja 44%.

Hava, campion național

O situație ciudată s-a petrecut la Primăria Alba Iulia. Presa locală publică grila de salarizare aprobată de consilierii locali, menționând că primarul municipiului, Mircea Hava (PNL), va avea un salariu brut de 16.313 lei, în timp ce pentru viceprimari venitul brut este 14.500 lei lunar. Însă, legea salarizării menționează clar coeficienții pentru aleșii locali, lăsând la latitudinea consiliilor doar lefurile subordonaților. Conform legii salarizării, primarii muncipiilor reședință de județ au coeficient 9, echivalent cu un salariu de 13.050 de lei. Administratorul public al orașului Nicolaie Moldovan  va încasa 11.600 de lei. Directorii executivi au între 10.200 și 10.500, din care aproape 1.000 de lei spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare. 

La CJ Argeș, Dan Manu (PSD), președintele instituției, a pregătit o grilă generoasă. Arhitectul-șef va fi plătit cu 11.400 lei, directorii executivi cu 11.000 lei, iar șefii de servicii și birouri 10.000, respectiv 9.400 lei, mai mult decât au în prezent. Va exista totuși, un perdant: secretarul judeţului ar urma să aibă un salariu de bază de 11.513 lei, față de 12.300 câte avea în prezent. Și aceasta pentru că acum câteva luni CJ Argeș operase deja o majorare, pe baza deciziei CCR.

De altfel, și CJ Olt a utilizat decizia CCR majorând deja salariile. Acum, secretarul județului are 13.113 de lei, directorii între 10.000 și 11.000 de lei, iar arhitectul-șef 9.355 lei.

Directorii de direcții și șefii de birou din cadrul Primăriei Craiova vor avea și ei salarii majorate. Topul  salariilor: administratorul public – 11.600 de lei, secretarul municipiului – 11.600 de lei, arhitectul-șef – 10.025 de lei, director executiv – 9.725 de lei, director executiv adjunct – 9.225 de lei, director – 8.500 de lei.

Tăieri de la investiții și dezvoltare

Consiliul Judeţean Bihor îşi va cheltui toate veniturile suplimentare pe care le va realiza în acest an pentru acoperirea unei ”găuri” estimată la 12-13 milioane lei din bugetul de salarizare, a anunțat șeful instituției Pásztor Sandor (UDMR). Preşedintele CJ Bihor a afirmat că banii vor fi luaţi de la investiţii şi cota ce revine consiliului judeţean în unele proiecte europene. În aceste condiții, CJ Bihor nu are bani să asigure cofinanţările unor investiţii precum noul terminal al Aeroportului Oradea şi dotarea noului muzeu al Ţării Crişurilor. Instituția se pregăteşte să ia credite de până la 23 milioane lei.

La Bistrița, cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salariul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu (PSD), care, începând din luna august, va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent. Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiu-lui - 10.440 de lei, arhitectul-şef- 10.295 de lei şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

Banii pentru susţinerea creşterilor salariale, respectiv o sumă de 4,2 milioane de lei, au fost luaţi de la secţiunea de dezvoltare, de la o serie de proiecte pe care Primăria Bistriţa nu mai reuşeşte să le ducă la bun sfârşit anul acesta. 

Generozitate vs prudență

În Prahova se înregistrează o situație inedită. Sediul CJ și al Primăriei Ploiești se află în aceeași clădire.  Salariile la consiliul județean au crescut, în timp ce primarul liberal din Plo-iești are ezitări, temându-se că o eventuală majorare a salariilor va afecta investițiile. Astfel, la CJ cheltuielile salariale vor crește la circa 15 milioane de lei, față de 10 milioane în 2016, ca urmare a noilor majorări salariale, a anunțat Bogdan Toader (PSD), președintele CJ Prahova.

În ordine, după indemnizația președintelui CJ Prahova, în cuantum de 13.500 de lei brut, și a vicepreședinților CJ (aproximativ 11.500 de lei brut), cel mai mult va câștiga secretarul județului, cu un salariu brut cuprins între 9.650 de lei - 10.500 de lei, urmat de arhitectul județului, cu un salariu brut cuprins între 9.100 - 10.100 de lei.

Și angajații CJ Brașov vor primi salarii majorate cu până la 60% începând de la 1 iulie, au decis consilierii județeni. Astfel, cel mai mare salariu la CJ Brașov, după președinte (13.000  de lei) îl va avea administratorul public, un salariu de bază brut de 11.600 de lei, de la 9.462 în prezent.

Și Consiliul Județean Brăila a aprobat noile salarii, deși Francisk Chiriac (PSD), președintele instituției, afirmase, că mulți funcționari nu își fac treaba, funcționând după principiul „timpul trece, leafa merge”. Însă, potrivit noii grile, secretarul de județ va avea 10.020 de lei, Aritectul șef 9.570 de lei, directorul executiv 9.585 de lei, directorii adjuncți – 8.700 de lei.   

Buzatu, între vorbe și fapte

La Vaslui, negocierile sunt în toi. ”Aveți un fond de salariu care nu prea permite creșteri de lefuri, și mai trebuie să vă gândiți și pentru anii viitori, să nu cumva să rămâneți fără bani de investiții!”, le-a transmis președintele CJ, Dumitru Buzatu (PSD), primarilor din județ. Ușor de zis, în condițiile în care funcționarii din jurul lui Buzatu au salarii între 10.000 și 12.000 de lei, potrivit presei locale. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...