Ministrul Apararii ar urma sa detina o pozitie simbolica, potrivit legii apararii nationale, aflata in pachetul de sase legi privind siguranta nationala. Adoptarea proiectului ar duce la impartirea conducerii Armatei intre presedintele Romaniei si seful Statului-Major al Armatei. Ministrul Apararii ar avea doar atributii de reprezentare a institutiei in relatie cu alte institutii. Legile din pachetul referitor la siguranta nationala se afla in dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Deocamdata, membrii comisiilor au atat observatii de forma, cat si de fond.
Deputatul PSD Ion Stan, secretar al Comisiei SRI, sustine ca presedintele Traian Basescu “inoveaza” in domeniul procedurilor legislative. “Nici CSAT, nici serviciile secrete nu au drept de initiativa legislativa si asistam la un abuz constitutional”. Ion Stan sustine ca decizia secretizarii proiectelor s-a luat fara respectarea legii privind informatiile clasificate. Legea aprobata in 2002 interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. Un alt membru al Comisiei SRI, Titus Gheorghiof (PNL), spune ca solutia este prelucrarea proiectelor in comisii.
Sase legi controversate
Prezentam in continuare prevederile cele mai importante din cele sase proiecte de legi referitoare la siguranta nationala.
Imunitate pentru ofiterii de informatii – legea statutului ofiterilor de informatii. Ofiterii de informatii vor fi exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca prin exercitarea atributiilor de serviciu au cauzat vatamari unor persoane ori le-au prejudiciat patrimoniul. Ofiterii de informatii nu vor putea fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara avizul sefului serviciului din care fac parte”. Atunci cand este vorba de “inlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationala” nu este nevoie de un mandat pentru intrarea in locuintele oamenilor.
Ofiteri SRI cu atributii de procurori
Dreptul de a efectua retineri, perchezitii, flagranturi – legea privind functionarea Serviciului Roman de Informatii. Proiectul prevede o serie de atributii noi pentru ofiterii SRI. Acestia vor putea efectua acte premergatoare urmaririi penale si in alte cazuri decat cele referitoare la siguranta nationala. Ofiterii de informatii pot efectua flagranturi. Mai mult, in caz de infractiune flagranta se iau masuri pentru prinderea si predarea faptuitorilor.
Suspendarea unor drepturi fundamentale Ð legea privind sistemul de management al situatiilor de criza. Proiectul prevede posibilitatea ca, in situatii de criza, sa fie suspendat dreptul la viata privata si de familie, la inviolabilitatea domiciliului, la greva, la secretul corespondentei, la libera circulatie, la informatie, dar si dreptul de proprietate. Deciziile care se iau trebuie sa fie proportionale cu gravitatea situatiei.
Neclaritati in privinta acordarii mandatelor Ð legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate. Proiectul mentine o situatie neclara in ceea ce priveste acordarea mandatelor pentru culegerea informatiilor, dupa ce au aparut controverse in privinta accordarii lor de catre procurori sau judecatori. In cazuri de forta majora, mandatul poate fi acordat de procuror. In procedura normala, cererea ajunge si la judecatori. Ea va fi discutata in camera de consiliu de judecatori anume desemnati de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Autorizatiile vor putea fi date pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, pentru cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri, pentru ridicarea sau punerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui sau extragerea unor informatii.
Ministru de decor
Pozitie simbolica pentru ministrul Apararii Ð legea apararii nationale. Adoptarea proiectului ar duce la impartirea conducerii Armatei intre presedintele Romaniei si seful Statului-Major al Armatei. Ministrul Apararii ar avea doar atributii de reprezentare a institutiei in relatie cu alte institutii, nationale sau internationale. In afara de sefii serviciilor secrete, presedintele statului va numi si conducerea structurilor informative si de securitate departamentale din cadrul ministerelor de resort.
Puteri sporite pentru SIE – legea privind functionarea SIE. Serviciul de Informatii Externe poate desfasura activitati economice acoperite. De asemenea, poate solicita informatii de la orice institutii private sau de stat.
APADOR-CH are deja o serie de amendamente
APADOR – CH a intocmit deja un set de amendamente in ceea ce priveste legile referitoare la siguranta nationala. Asociatia propune de-militarizarea serviciilor, instituirea controlului judecatoresc asupra operatiunilor informative si de executie care pot incalca drepturile omului, eliminarea propunerii ca serviciile sa desfasoare activitati comerciale si renuntarea la clasificarea automata ca “secrete” a tuturor informatiilor. APADOR-CH mai solicita definirea clara a conceptului de securitate nationala si reducerea numarului de servicii de informatii la doua, SRI si SIE, la care sa se adauge, eventual, Directia de Informatii Militare din MApN.
