Procurorii din subordinea Laurei Codruța Kövesi au cerut Senatului înscrisurile întocmite în cazul Șova, dar și în toate celelalte dosare penale discutate de Camera Superioară în ultimele 16 luni. Răspunsul instituției conduse de Călin Popescu Tăriceanu a fost prompt: refuz. Motivul? Modul de adresare.
Prin două cereri, din 9 și 14 aprilie, semnate de procurorul de caz și de procurorul-șef al Secției II, Direcția Națională Anticorupție i-a cerut lui Călin Popescu Tăriceanu, toate înscrisurile întocmite în cazul Dan Șova, respectiv „toate înscrisurile întocmite de Senatul României în anii 2014 și 2015, ca urmare a cererilor DNA pentru urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a senatorilor în funcție în perioada 2014-2015“. Ambele cereri invocă dosarul nr. 122/P/2012, dosar în care senatorul PSD Dan Șova este acuzat de trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu în urma contractelor pe care firma sa de avocatură le-a încheiat cu reprezentanții complexurilor Turceni și Rovinari.
Forma, mai importantă decât fondul
După momentul inițial de surpriză, în care a plouat cu declarații despre caracterul „inedit“ al solicitărilor DNA, conducerea Senatului s-a repliat rapid: cererile procurorilor vor fi ignorate și va fi sesizat Ministerul Justiției, pe motiv de nerespectare a regulilor de procedură. Concret, Tăriceanu și ceilalți reprezentanți ai puterii din Biroul Permanent al Senatului sunt deranjați de faptul că solicitările au fost semnate de procurori și nu de către ministrul Justiției, ca urmare a cererii venite de la DNA, via Parchetul General.
„Decizia Biroului Permanent este axată pe elementul de fond și pe elementul de formă. (…) În problema de fond nu există nici un fel de reținere, sunt decizii și documente publice, nu sunt secrete. Ele vor fi transmise de îndată ce, și acum trec la partea a doua, chestiunea de formă instituțională, comunicarea va fi făcută conform regulilor instituționale care trebuie să funcționeze între Senat, Parlament și Justiție“, a explicat Tăriceanu după ședința conducerii Senatului.
De menționat că ideea nerespectării regulilor de procedură fusese invocată, anterior ședinței, de senatorul PSD Ioan Chelaru.
Ce cazuri vizează procurorii
În perioada menționată în a doua cerere, adică de la începutul anului 2014 încoace, Senatul a discutat șapte dosare de corupție.
În patru dintre ele, verdictul a fost favorabil DNA. Două voturi în favoarea justiției au fost date în contextul promisiunilor de sprijinire a luptei anticorupție făcute, imediat după alegerile prezidențiale, de toate partidele. Este vorba de voturile din 19 noiembrie 2014, pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu (PSD) și Șerban Mihăilescu (UNPR, fost PSD), implicați în dosarul „Microsoft“. În cazul ex-ministrului Educației, cererea DNA a fost aprobată cu 72 de voturi „pentru“, 62 „împotrivă“ și un vot anulat, în timp ce dosarul lui Mihăilescu a primit undă verde cu 77 de voturi „pentru“, 51 „împotrivă“ și un vot anulat. Apoi, în 12 februarie, Senatul a aprobat începerea urmăririi penale a ex-ministrului PDL Ion Ariton, cu 77 de voturi „pentru“ și 52 „împotrivă“, în dosarul „Gala Bute“. În fine, pe 23 martie, în aceeași zi în care au făcut zid în jurul lui Dan Șova, senatorii au avizat cererea DNA de reținere și arestare preventivă a ex-ministrului PSD de Finanțe Darius Vâlcov. În cazul acestuia, s-au înregistrat 97 de voturi „pentru“, 48 „împotrivă“, iar cinci voturi au fost anulate.
În afara cazului Șova (când cele 79 de voturi „pentru“ reținere și arestare preventivă au fost considerate insuficiente de Călin Popescu Tăriceanu), Senatul l-a mai scăpat de ancheta DIICOT pe ex-ministrul PNL Varujan Vosganian și de arest pe senatorul PSD Marius Isăilă. În cazul primului, s-au înregistrat 56 de voturi „pentru“ începerea urmăririi penale, 71 „împotrivă“ și cinci voturi anulate. În cazul lui Isăilă, cererea DNA a fost respinsă cu 104 voturi „împotrivă“ și 15 „pentru“.
Lesne de văzut că cele 72-77 de voturi care au permis urmărirea penală a lui Andronescu, Mihăilescu sau Ariton sunt mai puține decât cele 79 de voturi care l-au scăpat pe Șova de privare de libertate.
Scenarii plecând de la cererile DNA
Evident, întrebarea care apare în contextul solicitărilor adresate de DNA Senatului e: care este scopul demersului? După principiul „câți juriști, atâtea păreri“, răspunsurile variate conturează două posibile scenarii. Pe de o parte, ar fi ideea că DNA intenționează să revină în cazul Șova cu o nouă cerere de arestare preventivă, drept pentru care anchetatorii ar căuta argumente legate de modul în care a fost interpretat votul din 25 martie. Pe de altă parte, există voci care spun că verificările ar viza un eventual abuz în serviciu comis de șeful Senatului în cazul Șova. După modul în care a interpretat votul din 25 martie, atât PNL, cât și PMP au vorbit despre depunerea unei plângeri penale împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu pentru abuz în serviciu.
Șova se plânge Curții Supreme
Fostul ministru social-democrat a depus o contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție pe motiv că dosarul său nu a fost trimis până acum spre judecată. Cu alte cuvinte, Șova este nemulțumit că la mai bine de un an de la începerea urmăririi penale, procurorii nu au finalizat ancheta.
Tăriceanu nu se grăbește cu hotărârea cerută de CCR
Opoziția i-a cerut, ieri, președintelui Senatului să semneze imediat hotărârea în cazul Șova cerută de Curtea Constituțională. Călin Popescu Tăriceanu a răspuns că așteaptă mai întâi motivarea CCR la decizia din 8 aprilie. Oricum, puterea are deja creionat un plan pentru salvarea prietenului premierului Ponta, în condițiile în care i-a pus în încurcătură verdictul Curții Constituționale. Mai întâi, aleșii vor trage de timp cât mai mult posibil, profitând de faptul că CCR nu a indicat și un termen pentru redactarea hotărârii. Apoi, vor impune ca hotărârea să fie una de respingere, refuzând să ia în calcul repetarea procedurii sau măcar a votului final în cazul Șova.
