Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Andreea Nicolae

Actualizat: 19.11.2015 - 09:02

Guvernul Cioloș: Proiecte și probleme pe termen lung

Politicienii și chiar unii dintre miniștrii propuși s-au referit la noul Executiv ca fiind unul „provizoriu“, „cu mandat limitat“. Totuși, în 2016, trebuie făcute numiri cheie în Justiție și la Curtea Constituțională, iar în unele proceduri are și Guvernul rolul său. Apoi, programul de guvernare aprobat de Parlament cuprinde multe măsuri cu bătaie pe termen mediu și lung.

Prima ședință a noului Executiv este programată astăzi, după ce ieri s-a încheiat procedura predării-primirii mandatelor de miniștri. Sâmbătă, membrii Cabinetului Cioloș se vor întâlni într-o ședință informală, pentru a discuta prioritățile ce decurg din programul de guvernare de 20 de pagini aprobat marți de Parlament.

O primă prioritate ar fi adoptarea proiectelor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale, pentru ca acestea să fie transmise Parlamentului. Alte priorități decurg și din solicitările venite de la partide, liberalii cerând deja, ieri, ca noul Executiv să revizuiască, de urgență, două acte normative adoptate de Guvernul Ponta (este vorba de ordonanțele de urgență privind acordarea unui ajutor de stat de 37 milioane euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, respectiv certificatele de emisii de gaze cu efect de seră).

Șefi la DNA și Parchetul General

În mai 2016 expiră mandatele de trei ani ale Laurei Codruța Kovesi și Tiberiu Nițu la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, respectiv a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit Statutului magistraților (Legea nr. 303/2004), ministrul Justiției este cel care înaintează propunerile, urmând ca numirile să fie făcute, după avizarea de către CSM, de președintele Klaus Iohannis.

Raluca Prună ar putea fi scoasă însă din ecuație, dacă cele două Camere vor aproba proiectul CSM de modificare a Legii 303/2004, potrivit cărora șefii Parchetului General, DNA și DIICOT să fie numiți la propunerea CSM, iar mandatul să fie de patru ani în loc de trei. Amendamentele formulate de CSM sunt privite cu „un interes deosebit“ și de experții Comisiei Europene aflați zilele acestea la București pentru a evalua progresele în ceea ce privește reforma justiției. Iar premierul Dacian Cioloș a dat asigurări, încă de marți, că numirile în Justiție „vor fi ghidate doar de performanța profesională și de integritate“ și că noul Executiv sprijină „necondiționat“ independența Justiției și lupta anticorupție.

Tot în 2016 se încheie mandatele de 9 ani a trei judecători de la Curtea Constituțională: Augustin Zegrean, Valentin-Zoltan Puskas și Tudorel Toader. Înlocuitorii acestora vor fi numiți de Președinție, Senat, respectiv Camera Deputaților. În acest caz, Guvernul Cioloș nu are nici un fel de rol sau influență, dar o înclinare a balanței în favoarea PSD, principalul partid parlamentar, ar putea crea probleme Executivului, în condițiile în care ordonanțele de urgență pot fi atacate la CCR de către Avocatul Poporului, în prezent Victor Ciorbea.

Planuri generoase

Chiar și în varianta extinsă a programului de guvernare (cea cu 20 de pagini, cu șapte mai mult decât în ziua premergătoare), unele capitole sunt abordate fugar, iar altele abundă de formulări generale. De unde se poate înțelege fie că noii guvernanți au planuri cu adevărat ambițioase, fie că nici ei nu cred că se pot materializa toate acțiunile inventariate în program.

Câteva exemple: „Impulsionarea investițiilor publice prin creșterea capacității instituționale, inventarierea proiectelor de investiții publice, prioritizarea și monitorizarea lor“, „Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unei bănci naționale de dezvoltare, creșterea pieței de capital și exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă și sustenabilă“ sau „Formularea unui pachet de politici pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare și stimulare a atragerii și reintegrării românilor din diaspora“. Pot fi realizate într-adevăr aceste lucruri în circa 12 luni și cu partide care au propria agendă în an electoral? Cel mai probabil nu.   

Since you are here

… we have a small favour to ask. More people are reading and supporting our independent, investigative reporting than ever before. And unlike many news organisations, we have chosen an approach that allows us to keep our journalism accessible to all, regardless of where they live or what they can afford. Romania Libera is editorially independent, meaning we set our own agenda. Our journalism is free from commercial bias and not influenced by billionaire owners, politicians or shareholders. No one edits our editor. No one steers our opinion. This is important as it enables us to give a voice to those less heard, challenge the powerful and hold them to account. It’s what makes us different to so many others in the media, at a time when factual, honest reporting is critical. Every contribution we receive from readers like you, big or small, goes directly into funding our journalism. This support enables us to keep working as we do – but we must maintain and build on it for every year to come. Support The Romania Libera from as little as €1 – and it only takes a minute. Thank you.

Topics

Subscribe Romania Libera weekly
Subscribe Romania Libera essential new magazine
An alternative to breaking news
Subscribe Romania Libera essential new magazine