14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportProcurorul general al României a DEMISIONAT! Președintele țării i-a acceptat demisia

Procurorul general al României a DEMISIONAT! Președintele țării i-a acceptat demisia

UPDATE: Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat pentru România Liberă că săptămâna viitoare va declanșa procedurile pentru numirea unui nou procuror general al României, pe un mandat întreg de trei ani. Practic, devansează alegerea procurorului general al României, al cărui mandat urma să expire abia în luna mai. 

Înainte de declanșarea procedurilor,  ministrul Justiției ne-a anunțat că joi va avea consultări cu membrii CSM, dupa care va aplica procedurile cerute în MCV, prin recomandările Comisiei Europene. Acest lucru înseamnă transparentizarea totală a procesului de selecție a viitorului procuror general, cu posibilitatea oricărui procuror din țară de a participa la concurs. Criteriul principal va fi eficiența demonstrată de candidat până acum și concretizată în rechizitorii și condamnări definitive, obținute în instanță. 

Prin demisia lui Nițu, s-a vacantat postul. Potrivit legii, interimatul va fi asigurat de prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu. 

"Odată cu publicarea decretului privind eliberarea din funcţie în Monitorul Oficial, voi prelua, conform regulamentului de ordine interioară, ca interimar, funcţia de procuror general. Treaba mea este să asigur un interimat, până la numirea unui procuror general. Eu sper ca interimatul meu să fie cât mai scurt şi să avem cât mai curând un procuror general. Eu îmi voi face treaba, cum mi-am făcut-o şi până acum. Nu văd să fie ceva mai dificil decât a fost până acum", a declarat presei  Bogdan Licu. 

—–

Tiberiu NIȚU, procurorul general al României, a DEMISIONAT în urma scandalului folosirii coloanelor oficiale, deși legea nu-i permitea.  Președintele țării, Klaus Iohannis, a acceptat demisia lui Nițu. Mandatul lui Nițu expira în luna mai, anul acesta, cu posibilitatea primirii unui nou mandat. 

Nițu a fost protagonistul unor scandaluri încă de la numirea sa pe funcție. În 2012, Nițu a fost susținut de alianța USL, în special de premierul de atunci, Victor Ponta. La prima audiere în Consiliul Superior al Magistraților pentru funcția de procuror general al României, Nițu s-a făcut de râs deoarece nu a răspuns corect la întrebări, unele dintre ele ușoare, formale. Spre exemplu, Nițu, deși a coordonat Secția Parchetelor Militare timp de trei ani, NU a știu că această secție are dublă subordonare administrativă, atât față de Ministerul Justiției, cât și față de  Ministerul Apărării, de la care procurorii militari își încasează soldele și gradele. 

Un alt scandal este cel al primirii certificatului de revoluționar și a drepturilor materiale aferente acestuia. La revoluția din decembrie 1989, Tiberiu Nițu era militar în termen și a  folosit armamentul din dotare, potrivit declarațiilor sale de la dosar. Este posibil să fi făcut și victime. Deși NU a fost rănit și nici NU a fost între protestatarii regimului comunist, Nițu a cerut și primit brevetul de revoluționar. 

Ultimul mare scandal este cel al semnării, în 2014, alături de fostul ministru al Internelor, Gabriel Oprea, a unui protocol pentru a primi echipaje de însoțire de la Poliția Rutieră, deși nu făcea parte dintre demnitarii care aveau dreptul la astfel de coloane oficiale. DNA a cerut Senatului ridicarea imunității lui Oprea, menționând că a făcut două fapte de abuz în serviciu constând în aprobarea de coloane oficiale de la Poliția Rutieră atât pentru sine, cât și pentru procurorul general al României. În dreptul lui Nițu, DNA a scris că a beneficiat de "folos necuvenit".

Procedura numirii unui nou procuror general

Potrivit legii, ministrul Justiției nominalizează, după interviu în prezența unui psiholog, un candidat dintre cei care se înscriu în competiție; candidatul este audiat apoi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, avizul Consiliului fiind DOAR consultativ; președintele țării este cel care hotărăște dacă îl numește pe cel propus de ministru și avizat sau nu de CSM.

Ministrul Justiției avea două posibilități: fie să nominalizeze un magistrat pentru un mandat întreg de trei ani, care să traverseze toate etapele numirii prin decret de către președintele țării; fie să accepte ca interimatul să fie asigurat de prim-adjunctul procurorului general Bogdan Licu până în luna mai, când expira mandatul procurorului general și a adjuncților săi .

Marți  seara ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că va demara în regim de urgență procedurile de numire a unui nou procuror general, până atunci interimatul urmând a fi asigurat de prim-adjunctul procurorului general, așa cum prevede legea în cazul vacantării postului.

Cum se apără Nițu

Tiberiu Nițu a dat publicității  un comunicat în care prima dată se laudă cu realizări evidenția  în raportul MCV, după care își declamă nevinovăția. Redăm integral "Declarația de presă", așa cum a numit domnia sa comunicatul.

"Declarație de presă

Săptămâna trecută a fost marcată de două evenimente importante din punct de vedere al activităţii  Ministerului Public: publicarea Raportului MCV şi lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, în calitate de procuror general.

Doresc să mă  refer, pe scurt, la ambele evenimente. 

     După cum unii dintre dumneavoastră deja au observat, activitatea Ministerului Public şi a Procurorului General a fost consemnată într-o manieră mai mult decât apreciativă în Raportul de ţară, care a subliniat eforturile depuse de procurori pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate. Nu voi insista asupra referirilor din Raportul politic, care a fost deja mediatizat şi nici asupra cifrelor şi indicatorilor de performanţă – pe care îi veţi regăsi şi în Raportul de bilanţ pentru anul 2015, ci voi menţiona doar câteva dintre aprecierile din Raportul tehnic, mai puţin cunoscut pentru opinia publică, dar care este un instrument de lucru pentru practicieni.
      Astfel, Raportul tehnic arată că Procurorul general a făcut din combaterea corupției o prioritate a activității sale. În 2015, Ministerul Public a instrumentat un număr mare de cazuri de mică corupție, fiind trimişi în instanță 903 inculpați, care acoperă un spectru larg de domenii, inclusiv educație, sănătate, poliție, administrația publică locală și centrală. 
      Am fost bucuroşi să constatăm că Raportul a apreciat faptul că Serviciul de îndrumare și control din subordinea procurorului general face o analiză a tipologiei acestor cazuri de corupție, pentru a stabili prioritățile în cadrul activităților de urmărire penală și a oferi îndrumări în materie de evaluare a riscurilor.
      Totodată, referindu-se la problema reorganizării parchetelor – temă legată indisolubil de situaţia resurselor umane şi a volumului de muncă – problemă prezentă în toate documentele MCV, Raportul din acest an menţionează propunerea pe care am făcut-o în acest sens – respectiv regruparea procurorilor la nivelul tribunalului și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție – invocând şi finalizarea studiului de impact care a făcut obiectul unor consultări cu sistemul. Această măsură precum şi propria poliţie judiciară, în subordinea procurorului, sunt soluţiile pe care le considerăm necesare şi de natură să rezolve principalele probleme ale Ministerului Public.

Cu referire la cel de al doilea eveniment, constând în lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, respectiv „folosirea coloanei oficiale fără drept”, doresc să precizez câteva lucruri şi să le reiterez pe cele deja exprimate în cursul lunilor octombrie – decembrie 2015:
• Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege. 
• Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.
• Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei.
• Măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare.  
• În întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.

     Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie,  în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate şi onoare – să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

   Procuror general 

Tiberiu-Mihail Nițu"

Cele mai citite

Deca, vizită în Sibiu. Agenda ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, efectuează astăzi o vizită în județul Sibiu. Vizita include participarea la *Gala performanței învățământului preuniversitar din Sibiu, vizitarea a două școli...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă