Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Președintele Iohannis urma să preia controlul asupra serviciilor secrete ale Armatei. Senatul a blocat varianta dorită de MApN și de Camera Deputaților. Actualul șef al DGIA ar putea fi schimbat

Șeful Direcției Generale de Informații a Apărării, care grupează serviciile militare de informații și de contrainformații, ar fi putut fi numit direct de președintele României.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 04.05.2017 - 10:52

Șeful Direcției Generale de Informații a Apărării, care grupează serviciile militare de informații și de contrainformații, ar fi putut fi numit direct de președintele României.

Această prevedere era inclusă în proiectul de modificare a Legii 346 / 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Proiectul formulat de MApN a ajuns la Parlamentul României și a fost aprobat mai întâi de Camera Deputaților, în varianta propusă de Ministerul Apărării.

Totuși, marți seară, la Senat, documentul a fost aprobat prin procedura adoptării tacite, dar cu o modificare față de varianta aprobată anterior de Camera Deputaților.

Varianta care a fost aprobată de Senat menționează că șeful DGIA nu va fi numit de președintele României - așa cum dorea MApN și cum a aprobat Camera Deputaților, ci va fi numit de ministrul Apărării Naționale.

Cu privire la directorul general al DGIA, ultima modificare legislativă precizează că acesta trebuie să fie cadru militar în activitate (ca și până acum), dar se specifică, în plus, faptul că el trebuie să fi exercitat obligatoriu, anterior, una dintre următoarele funcții: locțiitor al șefului DGIA, șef de direcție în cadrul DGIA sau locțiitor de șef de direcție în cadrul DGIA.

În cadrul DGIA vor funcționa, printre altele, structuri de informații militare, de contrainformații, structuri contrateroriste, precum și de apărare cibernetică. Atribuțiile DGIA se vor referi la amenințări militare și non-militare, atât externe cât și interne. Cu alte cuvinte, DGIA are dreptul să acționeze atât în exteriorul României cât și în interiorul țării. Conform Legii MApN, militarii din DGIA pot acționa atât deschis cât și acoperit.

Ca și până  acum, funcția de șef al DGIA va fi echivalentă celei de secretar de stat.

Mandatul directorului general al DGIA va fi obligatoriu de patru ani, cu posibilitate de prelungire de până la un an.

După cum se știe, funcția de director general al DGIA este exercitată, din anul 2013, de generalul Marian Hăpău. Dacă mandatul de șef al DGIA este de patru sau, eventual, de cinci ani, rezultă că generalul Hăpău va fi, probabil, schimbat din funcție de președintele Iohannis.

O altă modificare importantă a Legii MApN se referă la Statul Major General, care se va numi, de acum înainte, Statul Major al Apărării. Șeful Statului Major al Apărării va avea și rolul de principal consilier militar al președintelui României și al primului - ministru.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...