Senatorii si-au aprobat pentru anul 2006 un buget mai mare cu aproape 360 miliarde lei decat recomandase Ministerul Finantelor Publice. La prima vedere, situatia poate starni nedumerire. In fapt, parlamentarii stiu foarte bine care este asul din maneca lor: aprobarea bugetului de stat se face, potrivit, legii de catre Senat si Camera Deputatilor, in sedinta reunita, astfel ca Executivul este intre ciocan si nicovala.
In prima faza, MFP stabilise, prin Scrisoarea-Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2006 si a estimarilor pentru anii 2007-2009, o limita pentru Senatul Romaniei de 910 miliarde lei vechi. Ulterior, s-a revenit si s-a comunicat o noua limita de cheltuieli, in suma de 873 miliarde lei vechi. Toate acestea nu i-a impiedicat pe senatori sa aprobe, intai in Biroul Permanent, iar apoi in plen, un buget pentru anul 2006 in valoare de 1.238 miliarde lei vechi. La prima vedere pare greu de imaginat cum va reusi Parlamentul sa convinga MFP sa dea Legislativului mult mai multi bani decat isi poate permite. Totusi, explicatia este simpla: Guvernul sta la mana Parlamentului in ceea ce priveste aprobarea bugetului de stat pentru anul urmator. Atunci cand Executivul va veni in fata Camerelor reunite pentru a fi dezbatut si votat bugetul, parlamentarii vor modifica dupa bunul lor plac sumele ce li se acorda. Iar Guvernul nu are nici un cuvant de spus, ramanandu-i doar sa se gandeasca de unde scoate suma ceruta in plus. In acest caz, painea si cutitul se afla in mainile senatorilor si deputatilor, chiar daca unii sunt membri ai Coalitiei care a format Cabinetul Tariceanu.
Potrivit art. 138, alin. 2 din Constitutia Romaniei, “Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului”. Ca orice proiect de lege, si cel al bugetului trebuie sa parcurga procedura parlamentara, inainte de a ajunge in dezbaterea Camerelor. Concret, Comisiile reunite de buget, finante si banci trebuie sa intocmeasca un raport la proiectul de lege, in care trec si amendamentele propuse si admise de membrii comisiilor. Celorlalte comisii parlamentare le revine doar misiunea de a aviza proiectul de buget. Dupa primirea raportului si a avizelor, proiectul se inscrie pe ordinea de zi a sedintelor comune ale celor doua Camere. Dupa adoptarea prin votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera, in calitate de lege ordinara, Legea bugetului de stat se trimite spre promulgare presedintelui Romaniei.
Pe de alta parte, Camera Deputatilor si Senatul au dreptul, potrivit Constitutiei, dar si Legii privind finantele publice, sa “isi aprobe bugetele proprii si sa le inainteze Guvernului in vederea includerii lor in proiectul bugetului de stat”. Daca Executivul nu se conformeaza si vine in fata Parlamentului cu alte sume decat cele dorite de alesi, acestia au posibilitatea sa intervina, ajustand cuantumurile dupa bunul plac.
Nu ar fi prima data cand senatorii si deputatii isi aloca un buget mai mare decat cel recomandat de Ministerul Finantelor. De exemplu, bugetul pentru anul 2005. In noiembrie 2004, Guvernul Adrian Nastase a venit, in cazul Senatului, cu suma de 649 miliarde lei. Comisiile parlamentare pentru buget, finante si banci au decis insa inlocuirea Anexei 3/02 din proiectul de buget al Executivului cu o anexa aprobata prin Hotararea Senatului nr. 53/2004. Potrivit acesteia, bugetul Senatului pentru anul 2005 era stabilit la 818 miliarde. Si asa a ramas, intrucat in cadrul dezbaterilor in plenul Camerelor nici un parlamentar nu a avut vreo obiectiune. Doar era vorba de propria bunastare si propriile privilegii.
Merita mentionat si faptul ca la momentul respectiv Cabinetul PSD previziona pentru anul 2006, pentru Senat, suma de 709 miliarde lei vechi. Guvernul Tariceanu a plusat, propunand 873 miliarde lei. Si tot nu le sunt de ajuns alesilor nostri!
Potrivit Legii nr. 500 din 2002 privind finantele publice, Guvernul trebuie sa transmita Parlamentului, in vederea adoptarii, proiectele de buget pana pe data de 15 octombrie a fiecarui an. Prin urmare, pentru a se incadra in termen, Cabinetul Tariceanu are programata pentru astazi o sedinta speciala pentru a se da unda verde proiectelor de buget. O prima lectura a respectivelor proiecte a avut loc la mijlocul saptamanii trecute, prilej folosit de ministri pentru a prezenta necesitatile financiare generale ale institutiilor conduse de ei, precum si pe cele presupuse de integrarea europeana.
