Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mai are PSD nevoie de UDMR?

Față de momentul cooptării UDMR în guvern, datele ecuației s-au schimbat în favoarea social-democraților, grație lui Dan Diaconescu și Călin Popescu Tăriceanu. Cât despre prezidențialele din toamnă, asocierea cu UDMR ar putea fi cu dublu tăiș pentru PSD.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 06.07.2014 - 21:59

Față de momentul cooptării UDMR în guvern, datele ecuației s-au schimbat în favoarea social-democraților, grație lui Dan Diaconescu și Călin Popescu Tăriceanu. Cât despre prezidențialele din toamnă, asocierea cu UDMR ar putea fi cu dublu tăiș pentru PSD.

La sfârșitul lunii februarie, adică după ieșirea liberalilor de la guvernare, ­pentru a-l înscăuna pe Victor Ponta pentru a treia oară premier, USD (PSD, PC și UNPR) mai avea nevoie de 14 voturi. Acum, după ce s-a întărit cu 18 senatori și deputați ai PP-DD și cu alți 19 foști liberali, încolonați în spatele lui Călin Popescu Tăriceanu, USD se simte mult mai confortabil. În plus, via Tăriceanu (și a recent anunțatului Partid Liberal Reformator), s-ar putea ca și alți foști membri ai PNL să pună curând umărul la susținerea Guvernului Ponta, așa că social-democrații se pot lăuda că au o majoritate destul de confortabilă și fără oamenii UDMR. Ba chiar, la Camera Deputaților, USD+PP-DD+PLR au vreo douăzeci și ceva de voturi în plus față de minimum necesar și fără deputații minorităților naționale.

Prin urmare, s-ar putea spune că, cel puțin la nivel parlamentar, Victor Ponta nu mai stă la cartela de vot a udemeriștilor.

Necunoscutele alegerilor prezidențiale

S-ar putea argumenta, totuși, că cele cinci-șase procente ale UDMR ar putea fi vitale pentru PSD la alegerile prezidențiale. E drept, cursa se anunță strânsă în toamnă, iar Victor Ponta (prezidențiabilul încă neoficializat al PSD) s-ar putea trezi în situația de a avea nevoie de orice vot. Până acum, reprezentanții UDMR nu au fost foarte clari în privința susținerii candidatului PSD. „Depinde cu cine este în turul doi și depinde de program și de cum evoluează lucrurile până atunci“, sunt nuanțele puse de președintele UDMR, Kelemen Hunor, întrebat fiind de sprijinul pe care Uniunea i l-ar putea acorda premierului.

Apoi, presupunând că ar fi îndeplinite toate condițiile creionate de Hunor, iar conducerea UDMR ar trasa propriului electorat indicația cu cine să voteze, nu este garantat că etnicii maghiari o vor și respecta, chiar dacă sunt recunoscuți ca fiind „disciplinați la vot“.

În fine, asocierea cu UDMR mai prezintă un risc pentru Ponta și colegii săi: unele dintre solicitările Uniunii, (re)lansate în timpul aflării la guvernare, ar putea pune PSD într-o situație foarte delicată. De pildă, când va fi în sfârșit lansat mult-anunțatul proiect privind autonomia, PSD se va afla într-o situație ingrată. Îl va ­respinge fățiș și pe toate vocile, inclusiv a ­premierului, chiar cu riscul de a-și supăra partenerii de guvernare? Sau va merge pe un discurs mai moderat, deși ar putea suferi pierderi elec­torale?

Cele mai noi motive de discuții

Inițiativa cetățenească pentru protecția minorităților naționale, susținută de UDMR, dar respinsă de Guvernul român, precum și problema birourilor consulare de la Oradea și Târgu Mureș sunt cele mai recente subiecte de divergență în sânul coaliției la putere.

Inițiativa, intitulată Minority SafePack, prin care i se solicita Uniunii Europene reglementări mai clare pe șase teme care privesc minoritățile (inclusiv limbă, educație, cultură și dezvoltare regională), Comisia Europeană s-a pronunțat împotrivă. Decizia a fost contestată de UDMR la Curtea Europeană de Justiție, iar Ministerul român al Afacerilor Externe a formulat o cerere de intervenție, susținând poziția CE.

Demersul ministerului condus de Titus Corlățean i-a înfuriat pe udemeriști. În 4 iunie, liderul ­Uniunii, Kelemen Hunor, a avut o discuție cu premierul Victor Ponta, cerându-i retragerea României din proces. A trecut mai bine de o lună de la acel moment, iar social-democrații nu au făcut pe plac UDMR. Mai mult de atât, Titus Corlățean a ieșit, în ultimele zile, cu declarații destul de acide la adresa reprezentanților Uniunii. „Poziția exprimată de România, prin intermediul MAE, reprezintă o poziție consecventă a statului nostru, o chestiune de stat, şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de Externe, că exprimarea poziției statului român nu poate fi supusă nici negocierii, nici compromisului politic“, a transmis Corlățean, sâmbătă, printr-un comunicat de presă. Cu același prilej, șeful MAE acuză că Ungaria, care a intervenit de asemenea în proces, ar dori „să își atingă, prin intermediul UE, dezideratul de a deveni un tutore transnațional al minorităților etnice maghiare din state membre ale UE“.

Reacția liderului UDMR a venit prompt, arătând că nu va accepta să fie „ignorat“ și „umilit“ și că va discuta miercuri cu premierul Ponta. „Eu am militat pentru coaliţia cu PSD. Noi, când am făcut această coaliţie, ne-am gândit pentru o perioadă mai lungă, până în 2016, şi cred că ar trebui să meargă până în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situaţia de a fi ignorat, umilit, şi să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces unde eu sunt parte a procesului“, a declarat Hunor. Liderul UDMR a mai arătat că este „depășită“ abordarea MAE și că așteaptă un răspuns de la premierul Ponta, nu de la Titus Corlățean.

Despre „o sfidare“ și despre faptul că reprezentanții UDMR nu au fost consultați a vorbit și fostul președinte al Uniunii, Marko Bela. „MAE a făcut o greșeală foarte mare sau o gafă, dacă vreți, dar din această gafă riscă coaliția guvernamentală“, a declarat Bela, la Realitatea TV.

Tot în aceste zile, UDMR este nemul­țumită că MAE nu a autorizat deschiderea a două noi birouri consulare ungare la Oradea și la Târgu Mureș. Secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a apreciat drept „ridicolă“ decizia de joia trecută a ministerului ­condus de Titus Corlățean și a precizat că Uniunea nu a fost consultată pe acest subiect.

Primele divergențe între PSD și UDMR s-au înregistrat după ce liderii social-democrați au vorbit de cooptarea PP-DD în Guvern. Ca urmare a opoziției ferme a Uniunii, oamenii lui Dan Diaconescu trebuie să se mulțumească cu posturi de rang doi în Executiv.

Proiectul autonomiei, gata în câteva zile

Mult-anunțatul proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc ar fi aproape gata și va fi lansat în dezbatere publică pe 11 iulie, declarau surse din UDMR pentru HotNews. Secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, nu a negat informația, ba chiar a oferit detalii suplimentare: „Sunt două variante de proiect de lege aflate acum pe masa de lucru. Una care se încadrează în Constituția actuală, cealaltă are în vedere o Constituție nouă sau amendată“.

Kelemen Hunor spunea încă din noiembrie anul trecut că UDMR va prezenta Parlamentului un proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc, dar momentul lansării este ales cu grijă, dacă ne gândim că premierul Ungariei, Viktor Orban, a confirmat că va participa pe 26 iulie la Școala de vară de la Băile Tușnad.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...