Preşedintele Klaus Iohannis este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională a României legea care împiedă politicienii condamnaţi penali să obţină funcţii înalte în stat, a precizat Mădălina Dobrovolschi, purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei.
“Președintele României este indignat de acțiunea din această dimineață a Avocatului Poporului, o acțiune cu un unic beneficiar. Președintele României este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului vrea să fie util noii majorități. În 2001, România era într-un plin proces de integrare în NATO.
Atunci a fost adoptată o lege prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau voie să fie miniştri sau prim-miniştri. În 16 ani, Avocatul Poporului nu a considerat că textul legii a reprezentat o problemă pentru siguranţa cetăţenilor. Prin demersul Avocatului Poporului se poate deschide poarta condamnaţilor penali să obţină funcţii înalte în stat.
Preşedintele trage un semnal de alarmă ca toţi românii să înţeleagă cât de periculos este acest demers, care poate deschide poarta condamnaţilor penal să ne conducă “, a spus Mădălina Dobrovolschi.
Avocatul Poporului a contestat, joi, la CCR Legea potrivit căreia pot fi membri ai Guvernului doar persoane care nu au suferit condamnări penale şi nu încalcă regimul incompatibilității.
În efectuarea analizei de neconstituţionalitate s-a constatat „lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie referitoare la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice <<în condiţiile legii>>”, potrivit Mediafax.
Astfel, instituţia susţine că în legislaţia internă există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a demnităţilor din cadrul puterii executive.
„Pentru îndepărtarea viciului de neconstituţionalitate şi pentru a da expresie principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituţional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporţionalitate între condiţiile ocupării unei funcţii publice şi scopul urmărit prin soluţia legislativă şi anume exercitarea funcţiei de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament”, explică Avocatul Poporului.
Instituţia a avut în vedere şi lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii. „Cu referire la principiul previzibilităţii, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituţională a reţinut că, ”potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluţiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite (art. 25), iar, “dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat” sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv şi devine obligatorie pentru actele normative din aceeaşi materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma ”nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal”, mai explică instituţia.
Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferenţiat între „persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice”.
Președintele Klaus Iohannis i s-a adresat, miercuri seară, şefului Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, cu prilejul depunerii jurământului la Palatul Cotroceni de către membrii Guvernului Grindeanu.
“Domnule Dragnea, aflarăm de la televizor că sunteți singurul care cunoaște programul de guvernare din scoarță în scoarță. Vă rog eu frumos, învățați-i și pe ei!”, i-a spus Klaus Iohannis liderului PSD, Liviu Dragnea.
Preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a afirmat, după discursul ironic susţinut de preşedintele Klaus Iohannis după ceremonia de depunere a jurământului de către Cabinetul Grindeanu, că se aştepta la o altfel abordare din partea şefului de stat.
„Ar fi bine să nu ne mai jucăm cu vorbele, nici cu glumiţele. România este într-o situaţie care poate fi foarte bună sau într-una în care decidenţii din statul român nu reuşesc să aibă capacitatea de a contribui la un climat de dialog. Eu o să promovez tot timpul dialogul, nu conflictul politic, dar m-aş fi aşteptat la altfel de discurs şi altfel de observaţii într-o ceremonie de asemenea nivel şi în palatul prezidenţial”, a punctat liderul PSD.
Guvernul condus de Sorin Grindeanu a fost validat miercuri de Parlamentul României. Cabinetul Grideanu a obținut 295 de voturi “pentru”, iar 133 de voturi au fost împotrivă. Patru voturi au fost anulate. Printre politicienii marcanți care au lipsit miercuri de la votul asupra Guvernului Grindeanu s-a numărat fostul președinte Traian Băsescu, liderul PMP.
