Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Joe Biden: Corupția înseamnă tiranie!

În cel mai important discurs ținut în fața societății civile și a oficialilor români în cele două zile ale vizitei sale la București, vicepreședintele american Joe Biden a ales să vorbească în termenii cei mai lipsiți de echivoc despre importanța combaterii corupției pentru securitatea națională, independența, prosperitatea și sănătatea unei țări. Este cel mai puternic mesaj anticorupție transmis vreodată României de la cel mai înalt nivel al administrației americane.

Share

Cristian Campeanu 0 comentarii

Actualizat: 22.05.2014 - 09:02

 

În cel mai important discurs ținut în fața societății civile și a oficialilor români în cele două zile ale vizitei sale la București, vicepreședintele american Joe Biden a ales să vorbească în termenii cei mai lipsiți de echivoc despre importanța combaterii corupției pentru securitatea națională, independența, prosperitatea și sănătatea unei țări. Este cel mai puternic mesaj anticorupție transmis vreodată României de la cel mai înalt nivel al administrației americane.

Când subsecretarul de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, declara, la începutul lunii aprilie, că „în viitor, Statele Unite se vor concentra asupra luptei anticorupție în Europa de Est și Balcani, în strânsă cooperare cu Uniunea Europeană, pentru a ajuta țările din această regiune să aibă o guvernare curată și responsabilă, mass-media independente și o societate civilă liberă și activă și pentru a ajuta guvernele și cetățenii să dezvăluie corupția și să o elimine, indiferent unde s-ar ascunde”, puțini prin partea aceasta de lume au înțeles despre ce vorbește şi au luat-o în seamă.

De ieri, după discursul vicepreșe­dintelui Joe Biden de la Cotroceni, toți acești oameni și-ar fi dorit să o facă. „Facem ceea ce spunem și o spunem foarte serios”, a afirmat Biden, marți, la Baza Aeriană 90 de la Otopeni în prezența militarilor români și americani. Această declarație fermă nu era legată de corupție, ci de garanțiile de securitate oferite de Statele Unite României și celorlalți aliați NATO sub articolul 5 al Tratatului NATO, „toți pentru unu, unu pentru toți”, a cărui respectare, Biden a repetat în toate cele patru intervenții publice ale sale, administrația Obama o consideră „datoria sacră a Americii”. Dar acest angajament și avertisment în același timp este perfect aplicabil și în chestiunea corupției. Americanii fac ce spun și vorbesc serios.

Corupția face jocul Rusiei

De fapt, pe parcursul întregii vizite, cele trei teme mari abordate în discuțiile cu autoritățile române – securitatea, relațiile economice bilaterale și problema corupției - au fost în mod constant legate în toate discursului vicepreședintelui american. „Corupția e doar o altă formă de tiranie, un pericol prezent nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea națională”, a afirmat Biden (o formulă pe care a utilizat-o și în declarațiile de la Palatul Victoria, după întâlnirea cu Victor Ponta, nu însă și în cele de la Cotroceni, după cea cu președintele Băsescu).

„Există țări care exploatează corupția pentru a putea exercita influențe nefaste și ca să submineze independența țărilor vecine. Corupția a devenit un element de politică externă pentru unele țări. Nu numai securitatea politică, ci și securitatea fizică a țării este compromisă. Am văzut asta de curând în Ucraina, 15 ani de corupție au subminat sistemul de instituții, armata, însăși capacitatea țării de a se apăra. Lupta anticorupție nu reprezintă așadar numai bună guvernare, ci și posibilitatea de autoapărare, care garantează suveranitatea națională.”

Cu alte cuvinte, conducătorii care protejează corupția fac jocul Rusiei, subminează suveranitatea națională, capacitatea de apărare a Aliaților și relația cu Statele Unite. Este cel mai clar și mai ferm mesaj anticorupție rostit de la un nivel atât de înalt de un oficial american. În cadrul vizitei la Guvern, Ponta a încercat o glumă, referindu-se la însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA, Duane Butcher, ca la „un fel de consilier al meu. Încearcă să mă împiedice să fac greșeli”. Premierul trimitea la reacția fermă a ambasadei americane după „marțea neagră”, când Ponta și-a ieșit din fire și a amenințat compania energetică Chevron cu suspendarea licențelor și evacuarea din România. Ieri, mesajul anticorupție a fost la fel de clar, dar de data aceasta el nu mai vine nici de la ambasadă, nici de la Departamentul de Stat, ci direct de la Casa Albă.

Corupția și ocaua lui Cuza

Toți liderii americani care au vizitat România, de la Bill Clinton până la George W. Bush, au avut în discursurile lor o referire la un eveniment românesc semnificativ. În 1997, după ce României i se refuzase accesul în NATO, Clinton a povestit despre o atletă româncă, Anuța Cătuna, care a reușit să recupereze un handicap semnificativ și să câștige maratonul de la New York. Ideea era că aderarea la NATO este o cursă lungă, dar că România poate recupera.

În 2002, în Piața Revoluției, George W. Bush a ales să evoce momentul Revoluției și al fugii lui Ceaușescu pentru a marca dorința românilor de libertate care a dus la invitația de a adera la NATO. Acum, Joe Biden a ales… ocaua lui Cuza: „Unii ar putea spune însă că această concentrare asupra statului de drept e o invenție străină, dar știți bine că nu e adevărat. Recent am auzit o poveste despre Cuza, fondatorul României moderne, care, deghizat ca țăran, s-a dus la piață și a cerut să cumpere lapte de la un negustor care îi păcalea pe clienți, folosind două măsuri diferite. Este o parabolă care spune de fapt cum gândesc investitorii de azi piața: ei vor să facă afaceri acolo unde sunt tratați echitabil. Nici un conducător nu poate face asta singur. M-am preocupat de această chestiune în întreaga lume, am învățat că trebuie să fie judecători fără frică, polițiști curajoși, procurori care lucrează 14 ore pe zi și care ignoră intimidările. Trebuie ca liderii din comunitatea de afaceri să lupte împotriva corupției. E nevoie de politicieni care să înțeleagă că guvernământul există ca să servească oamenii, nu invers, și e nevoie de o presă independentă, care nu depinde de nimeni și nu manipulează”.

Biden a reluat aproape cuvânt cu cuvânt o teză din care fostul ambasador la București, Mark Gitenstein, a făcut una dintre marile teme ale mandatului său. Aceea potrivit căreia corupția și absența unei Justiții independente și de încredere afectează investițiile străine, pentru că investitorii se feresc de țările în care nu cred că pot conta pe un sistem judiciar imparțial. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că Gitenstein a lucrat multă vreme la cabinetul lui Biden și a fost numit ambasador cu susținerea vicepreședintelui. Cazurile scoase la lumină în ultima vreme de DNA, de la Mihai Vlasov la cei patru judecători, confirmă această apreciere.

DNA, ANI și Înalta Curte – campionii. Livia Stanciu – un erou

Consecvent cu toate mesajele transmise de administrația americană până acum, dar și de Comisia Europeană, Biden a ținut să le aducă un omagiu public instituțiilor care s-au aflat în fruntea luptei împotriva corupției: „Mulți dintre dumneavoastră ați luptat pentru eliminarea corupției, și vă aplaud pentru asta, România a avut realizări semnificative. DNA și-a stabilit indepen­dența, a trimis o mie de cazuri în fața justiției anul trecut, ANI peste 6.000 de cazuri de incompatibilitate. Sunt lucruri care mai trebuie făcute. Nu e de mirare că instituțiile dumneavoastră anticorupție sunt cotate ca fiind cele mai de încredere din România. Aveți eroi precum președinta Curții Supreme (Livia Stanciu, n.n.) care luptă să apere independența judecătorilor, ca ei să rostească adevărul în fața Puterii. Corupția e o problemă grea și complexă în orice țară, dar poate fi rezolvată. Vă îndemn ferm să faceți pași înainte, să cereți instituțiilor judiciare să fie libere de influența politică, să insistați asupra faptului că nimeni nu e mai presus de lege”.

Biden a demonstrat încă o dată că americanii sunt buni cunoscători ai frământărilor din Justiția românească și că încercările de a-i dezinforma sunt inutile. Susținerea exprimată, prin Joe Biden, de Casa Albă pentru DNA, ANI și Înalta Curte contrazice teza asumată de actuala Putere că DNA și ANI reprezintă „poliția politică a lui Traian Băsescu”, care ar controla și Înalta Curte. Victor Ponta s-a angajat ieri să susțină și să apere independența Justiției, dar numai cu o zi înainte încercase să submineze credibilitatea DNA și a anchetelor sale când îi ceruse ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, să sesizeze CSM cu privire la pretinsa cerere adresată de Băsescu DNA de a opri arestările pe perioada campaniei electorale. Ținta lui Ponta nu era o pretinsă interferență a președintelui în treburile Justiției, ci punerea la îndoială a anchetelor și a independenței DNA. Joe Biden l-a contrazis.

La discursul rostit de Joe Biden ieri după-amiază la Cotroceni au asistat mai mulţi şefi de instituţii, parlamentari şi magistraţi. Printre alţii, au fost acolo Traian Băsescu, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Valeriu Zgonea, Titus Corlăţean, George Maior, Teodor Meleşcanu, Horia Georgescu, Laura Codruţa Kovesi, Codruţ Olaru, Cristi Dănileţ, Monica Macovei, şi Robert Cazanciuc. Pe lista invitaţilor s-au numărat şi câţiva jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile precum Dan Cristian Turturică, Dan Tapalagă, Cristian Pantazi, Mircea Marian, Ana Otilia Nuţu sau Cristina Guseth.

Schimbare de paradigmă politică: avertismentul lui Biden

Caracterizarea făcută de Joe Biden corupției drept „o problemă de politică externă” este expresia unei schimbări majore de perspectivă a administrației americane, dar și a unei schimbări fundamentale în modul în care Washingtonul se va raporta de acum înainte la această regiune. România, Polonia și țările baltice primesc toate asigurările de securitate de care au nevoie („datoria sacră”), America își va onora angajamentele, inclusiv prin trimiterea de militari, iar mesajul către Moscova că pe aici trece linia roșie a fost absolut clar. Dar toate aceste garanții de securitate vin cu un preț. Biden a rugat ieri societatea civilă să se ridice împotriva corupției, care subminează atât demnitatea individuală a cetățenilor, cât și forța unei națiuni și valorile democratice ale NATO.

„Democrația nu e o destinație, ci un parcurs pe care îl străbatem”, a amintit vicepreședintele american spre sfârșitul discursului său. După care a lansat un avertisment alarmant: „Atât timp cât mergeți pe acest drum, nu veți fi singuri, veți avea alături Statele Unite și multe alte națiuni aliate, națiunile prietene. (…) Guvernele trebuie să fie puternice și să lupte împotriva corupției. Guvernământul dumneavoastră face progrese deosebite, poporul României face progrese”. „Nu pot să îmi imaginez o Europă unită, liberă și sigură fără o Românie puternică, unită și independentă. Așa că nu e numai în interesul dumneavoastră și al României să vă ocupați de aceste probleme. Cu cât sunteți mai puternici, mai independenți, mai capabili, cu atât mai bine vom fi și noi toți” , a încheiat Biden.

Vestea proastă care reiese de aici e că cineva și-a imaginat deja o Europă mai sigură fără România. Vestea bună este că americanii nu sunt dispuși încă să lase ca acest lucru să se întâmple. Câtă vreme mergem pe același drum.

Au americanii un plan de reducere a dependenței energetice de Rusia?

După întâlnirea cu Ponta, Biden a afirmat că Statele Unite sunt pregătite să acorde României ajutorul necesar pentru modernizarea infrastructurii interne astfel încât să poată deveni punctul-cheie care să lege piețele energetice de la Marea Neagră până în Europa Centrală și de Vest: „Securitatea națională și securitatea energiei sunt inseparabile în această parte a lumii. Ele se întâlnesc în necesitatea de a ne asigura că Rusia nu își folosește resursele de energie ca armă împotriva noastră. Cred că avem nevoie de o piață energetică europeană sigură, diversă și interconectată, iar aceasta reprezintă etapa principală în marele proiect de integrare economică ce a început cu Comunitatea Europeană a oțelului și cărbunelui (precursoarea Uniunii Europene – n.n.). Suntem gata să vă ajutăm în acest domeniu dacă este nevoie, pentru ca România să își dezvolte rețeaua de conducte. România poate și trebuie să joace un rol important în această soluție energetică. România, modernizându-și infrastructura internă, poate deveni punctul-cheie care să lege piețele energetice de la Marea Neagră până la Europa Centrală și de Vest. Prin extinderea rețelei de furnizare a gazelor naturale putem ajuta Moldova, țară copleșită de dependența energetică de Rusia“. 

Experții pe care i-am consultat au declarat că nu este foarte clar la ce s-a referit vicepreședintele american, dar că acesta a vorbit mai mult despre rețeaua integrată de conducte care să permită o piață liberă și dinamică a gazului și petrolului, decât despre proiectele de exploatare a gazelor de șist ale Chevron sau de implicarea Exxon Mobil în perimetrul Neptun. Acest lucru are sens pentru că Statele Unite dispun de o infrastructură fără egal, care permite transportul gazelor și petrolului în toate direcțiile și, ca atare, o piață liberă autentică pentru hidrocarburi.

Potrivit profesorului Radu Dudău, expert în energie și geopolitică, ajutorul american în acest sens este mai mult decât binevenit, mai ales că există experți români care știu exact cum să transforme piața energiei din România într-un sistem de piață concurențial și integrat. Singura problemă, amintește expertul, este că Executivul nu face nimic în acest sens.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...