Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Guvernul și serviciile, învinse, din nou, la Curtea Constituțională

După Legea Big Brother și proiectul privind cartelele prepay, Palatul Victoria a suferit, ieri, a treia înfrângere în încercarea de a oferi mai multe instrumente instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale: Legea securității cibernetice a fost declarată neconstituțională. Printre deficiențele invocate s-a numărat lipsa avizului CSAT.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 21.01.2015 - 23:36

După Legea Big Brother și proiectul privind cartelele prepay, Palatul Victoria a suferit, ieri, a treia înfrângere în încercarea de a oferi mai multe instrumente instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale: Legea securității cibernetice a fost declarată neconstituțională. Printre deficiențele invocate s-a numărat lipsa avizului CSAT.

Cu majoritate de voturi, judecătorii Curții Constituționale au decis că Legea securității cibernetice trebuie declarată în întregime neconstituțională, deoarece încalcă mai multe prevederi ale Legii fundamentale, are deficiențe de respectare a normelor de tehnică legislativă și nu prezintă avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Cu alte cuvinte, nu doar că nu sunt respectate mai multe drepturi fundamentale, dar nici măcar regulile banale ce țin de redactarea și avizarea proiectului nu au fost respectate.

Inițiată de Guvernul Ponta și susținută de servicii, legea privind securitatea cibernetică a parcurs relativ rapid (din mai până în decembrie 2014) toate etapele procedurii parlamentare și a fost atacată la
Curtea Constituțională de aleșii PNL, în contextul criticilor vehemente venite dinspre societatea civilă.

Odată publicată motivarea deciziei de ieri a CCR, pentru a fi repus pe tapet subiectul securității cibernetice, autoritățile vor trebui să vină, în Parlament, cu un nou proiect de lege. Cel mai probabil, acest lucru se va întâmpla la pachet cu celelalte două legi cerute de servicii, dar respinse de Curtea Constituțională pe parcursul anului 2014: Legea Big Brother și legea privind cartelele preplătite. Prima, declarată neconstituțională pe 8 iulie 2014, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale. A doua condiționa achiziționarea cartelelor prepay de telefonie de prezentarea datelor personale de identificare și stabilea ca rețelele publice gratuite de internet wi-fi să poată fi accesate doar după înregistrarea datelor persoanelor care vor să le utilizeze.

După atentatele recente din Franța, reprezentanții MAI, SRI, MAE, Ministerului Public, DNA, DIICOT, CSM, Ministerului Justiției și Ministerului pentru Societatea Informațională au vorbit despre existența unui vid legislativ și despre necesitatea găsirii unei formule constituționale care să ofere instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale instrumentele necesare prevenirii și combaterii unor infracțiuni grave, precum criminalitatea organizată și terorismul.

Ce au constatat judecătorii CCR

Potrivit magistraților constituționali, Legea privind securitatea cibernetică ar încălca dreptul la viață intimă, familială și privată, precum și principiile referitoare la secretul corespondenței și accesul liber la justiție. De asemenea, actul normativ nu ar respecta principiile statului de drept, separației puterilor în stat și legalității, încălcând și articolul din Constituție care stabilește atribuțiile CSAT.

Printre articolele din lege găsite neconstituționale se numără și cel care ar fi permis instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale (SRI, MapN, MAI, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, SIE, STS, SPP și altele) să acceseze, doar în baza unei „solicitări motivate“, datele deținute de posesorii sau administratorii de infrastructuri cibernetice. Mai precis, magistrații CCR au constatat lipsa garanțiilor legale, adică a autorizării emise de judecător.

Argumentația SRI

Observațiile magistraților CCR vin în contradicție cu afirmațiile anterioare ale reprezentanților SRI, potrivit cărora legea privind securitatea cibernetică, așa cum a fost ea adoptată de Parlament, nu ar „permite instituțiilor statului accesul la date care țin de viața privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător“. Printr-un comunicat de presă, SRI a explicat că ar putea obține în baza solicitării motivate prevăzute în lege „exclusiv date tehnice“ de la  deținătorii de infrastructuri cibernetice. „Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător“, a precizat SRI.

Totuși, înainte ca judecătorii CCR să declare neconstituțională legea, reprezentanții CSM au cerut să aibă un cuvânt de spus asupra textului și au susținut necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru ca instituțiile publice, fie ele și servicii de informații, să aibă acces la date care ar permite identificarea unui abonat.

Războiul politic

Cunoscut ca un susținător al celor trei legi declarate neconstituționale, deputatul Sebastian Ghiță (ex-PSD) a reacționat, prompt, lansând o serie de atacuri dure la adresa liberalilor a căror sesizare la Curtea Constituțională a dus la verdictul de ieri. „Mă așteptam ca personaje profund demagogice precum Gorghiu (Alina Gorghiu – n.r.) sau Ludovic Orban să nu înțeleagă și să se folosească de orice prilej pentru a se erija în apărătorii drepturilor și libertăților. Voi cere să fie primii acuzați și huliți public dacă, Doamne ferește, ceva rău se întâmplă. Va trebui să le cerem să plece din viața politică. Dovedesc iresponsabilitate maximă și, din păcate, vom plăti toți. S-au folosit de minciuni publice și au arătat că nu înțeleg ce prevedea acea lege“, a declarat Ghiță, pentru propriul post de televiziune.

La rândul său, co-președintele PNL Alina Gorghiu a declarat că legea privind securitatea cibernetică are „câteva hibe de fond, care sunt surmontabile“ și că parlamentarii liberali au „toată disponibilitatea“ se dialogheze cu Executivul și cu serviciile de informații pe tema pachetului de legi referitoare la siguranța națională.   

Citește totul despre:

Comentarii

loading...