Societatile la care statul este actionar nu vor putea sprijini, cu resurse umane, financiare si tehnice, activitatea partidelor sau campaniile electorale, au hotarat, ieri, senatorii din Comisia juridica, cu prilejul dezbaterilor la proiectul de lege privind finantarea partidelor politice. Parlamentarii au decis, totodata, de principiu, ca agentii economici care deruleaza activitati cu finantare din fonduri publice sa nu poata face donatii si sa nu poata presta servicii cu titlu gratuit in favoarea formatiunilor politice.
Adoptarea proiectului de lege privind finantarea partidelor politice a fost ceruta si de oficialii europeni, ca prioritate, alaturi de infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, gandita sa verifice declaratiile de avere ale demnitarilor si eventualele conflicte de interese. Initial, proiectul a fost trimis la Comisia de elaborare a Codului electoral, dar, dupa discutiile din cadrul coalitiei, s-a hotarat dezbaterea separata, in vederea urgentarii.
Guvernul a propus ca “reducerile de pret semnificative pentru bunurile si serviciile oferite partidelor politice si candidatilor independenti” sa se considere donatii si sa se inregistreze distinct in contabilitate.
Reducerile de peste 20%, considerate donatii
Senatorii au protestat insa in legatura cu intelesul cuvantului “semnificative” si si-au insusit, in cele din urma, o propunere a Autoritatii Electorale Permanente, potrivit careia se vor considera donatii doar reducerile de pret care depasesc 20%.
Senatorii au mai decis, prin vot, ca societatile comerciale sau bancare la care statul este actionar sa nu poata sprijini activitatea partidelor politice sau campaniile electorale, cu resurse financiare, umane si tehnice. Aceasta interdictie fusese stabilita de guvern doar pentru societatile comerciale sau bancare cu capital integral sau majoritar de stat. Juristii Senatului au mai hotarat, de principiu, sa fie interzise si donatiile sau serviciile prestate cu titlu gratuit de catre agentii economici care deruleaza activitati cu finantare din fonduri publice.
Senatorii au mai decis sa modifice modul de acordare a subventiilor de la bugetul de stat. Concret, 75% din bugetul acordat anual partidelor politice va merge la formatiunile parlamentare, in conditiile in care, pana acum, primeau o parte din procentul mentionat si partidele care obtineau, la alegeri, sub pragul electoral, dar peste 4% din voturile valabil exprimate. La propunerea liberalului Teodor Melescanu, senatorii au mai acceptat ca, in cazul aliantelor politice sau electorale, subventiile sa fie distribuite potrivit intelegerii existente intre membrii aliantei, iar in lipsa acesteia, dupa numarul de mandate.
ANI nu le place demnitarilor
Daca proiectul finantarii partidelor avanseaza in Legislativ, nu la fel stau lucrurile si in privinta infiintarii Agentiei Nationale de Integritate. Unele ONG-uri au pornit o ofensiva impotriva proiectului Macovei si doresc ca ANI sa fie subordonata Parlamentului, adica exact acelora pe care ii va verifica Agentia! Sunt cateva ONG-uri, dar sunt vocale in a revendica pentru Legislativ controlul unei entitati ce ar trebui sa fie independenta. “Efectele prevederilor cuprinse in Legea de infiintare a ANI sunt catastrofale si neconstitutionale”, au sustinut si ieri participantii la o dezbatere organizata de Transparency International.
