Aceasta majorare a euro-scepticilor deriva din faptul ca Romania a inregistrat cea mai mare rata de imbunatatire a cunostintelor asupra acestor institutii, ponderea celor care pot fi considerati ca “buni cunoscatori” ai unor proceduri elementare din UE inregistrand, in numai cateva luni de zile, un adevarat salt – de la 28% in toamna 2004 la 42% in primavara 2005. “Scaderea de popularitate in randul romanilor este pretul platit pentru sinceritate, pentru ca noi am incercat in ultimul an sa fim mai expliciti privind rolul Uniunii in Romania: nu suntem aici pentru a arbitra conflictele interne, pentru a ne substitui autoritatilor romanesti si a rezolva problemele romanilor, ci pentru a-i ajuta sa isi rezolve singuri problemele”, a aratat Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Este adevarat, numarul optimistilor a scazut, in favoarea unei cresteri semnificative a indiferentilor si a unei usoare majorari a scepticilor, dar acest lucru este considerat de oficialul respectiv a fi un lucru imbucurator, intrucat arata ca, fiind mai bine informati, increderea romanilor are acum si o baza mai realista. Este mai bine decat atunci cand 80% aveau incredere in UE, fara a sti, de fapt, nimic din cerintele europene. “Sunt tot mai multi romani care nu se mai lasa sa cada in capcana unor scuze de felul: “Asa ne cere Bruxelles-ul” si acesta este un lucru care merita pretul platit”, a mai adaugat oficialul respectiv.
Faptul ca sub jumatate dintre europeni ne vor langa ei poate fi interpretat intrucatva si ca fiind sezonier, daca luam in consideratie intervalul de timp in care s-a realizat sondajul: sfarsit de mai-inceput de iunie, in plin proces de referendumuri europene. Cu toate acestea, este evident ca mai favorabili ne sunt membrii noi ai UE, spre deosebire de cei vechi – Austria si Germania sustinand cel mai putin integrarea Romaniei, adica chiar statele cu o lunga traditie in sprijinirea tarii noastre de-a lungul acestui proces. “Este o vorba: “De la distanta vederea este mai frumoasa!”, ceea ce inseamna ca vechile state membre erau la inceput influentate de considerentele politice, de solidaritate, a explicat Jonathan Scheele. Se tinea seama de avantajele pe termen lung, pe cand acum se iau in considerare implicatiile pe termen scurt. Romania trebuie sa invete sa se explice mai bine in afara Romaniei. Realitatea romaneasca nu este bine inteleasa in afara. Nu este vorba de a vinde mai bine Romania, nu vorbesc despre un exercitiu de marketing. Trebuie explicat in mod obiectiv ce merge bine si ce nu, pentru a schimba atitudinea tarilor respective. Este nevoie de un exercitiu profesional, si nu de a face propaganda”.
