Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Declaratia de "revolutionar" a Margaretei Costea, soacra liderului PSD Mircea Geoana

"Subsemnata Costea Margareta, nascuta in 9 iulie 1936, in Durostor - Cadrilater, domiciliata in Bucuresti, str. Jean Monnet, nr. 69, profesor universitar dr. inginer in cadrul A.S.E., in legatura cu ranirea mea in timpul revolutiei arat ...

Share

Rl online 0 comentarii

01.08.2005 - 00:00
"Subsemnata Costea Margareta, nascuta in 9 iulie 1936, in Durostor - Cadrilater, domiciliata in Bucuresti, str. Jean Monnet, nr. 69, profesor universitar dr. inginer in cadrul A.S.E., in legatura cu ranirea mea in timpul revolutiei arat urmatoarele:
In timpul evenimentelor din Timisoara a inceput sa-mi incolteasca in suflet speranta unei schimbari prin care sa scap de povara dosarului de cadre, in care erau trecute faptele ca: tatal meu a fost naturalizat, aveam rude in Grecia (fiind aromanca, am multe rude ramase acolo), de 10 ani "fugise" un frate cu familia lui in SUA, de 7 ani era "fugit" un alt frate in Germania.
Sunt mama a doi copii, baiatul inginer, iar fata arhitecta, si, desi amandoi au terminat facultatea cu nota 10 (zece), aveau permanent probleme serioase la serviciu din cauza dosarului meu de cadre.
In ziua de 21, ascultam la aparatul de radio mitingul transmis din Piata si, in momentul cand mi-am dat seama ca acolo - in sfarsit - se intampla ceva, am plecat imediat spre Piata. M-am intalnit cu Caramitru si o serie de studenti.
In ziua de 22 impreuna cu Caramitru si un grup restrans am intrat in studioul 5 al TV. Era ora pranzului, printre cei aflati in primele minute erau si Ionescu Cazimir cu sotia si M. Aulacu.
La putin timp, am deschis usa dlui Ion Iliescu, cu care am conversat mai multe minute. Trebuia sa iau cuvantul cand a anuntat ca vin 2000 de teroristi si am coborat cativa sa organizam baricadarea cladirii.
In timpul noptii (bineinteles ca "teroristii" nu au sosit), am avertizat diferite garaje si intreprinderi sa trimita masini grele pentru baricada. Ex., la intr. Autobuzul, mi s-a confirmat in jurul orei 23 ca au trimis 38 de autobuze.
In ziua de 23 am revenit (eu locuind la o distanta mica de TV) si am inceput - la indemnul unui domn in varsta de circa 40 de ani imbracat intr-un costum maro - impreuna cu mai multe persoane sa punem sticle intr-un camion pentru a fi facute incendiare. Eu puneam straifurile de panza in sticle, pentru aceasta m-am urcat prin fata camionului, dar la coborare - pentru ca prin fata se urcau altii - am incercat sa cobor prin spate, unde insa oblonul nu era prins si am cazut tragand dupa mine si o lada cu sticle, care mi-a cazut pe picior. Socul a fost foarte puternic, piciorul fiind ranit conform declaratiilor medicale depuse la dosar. Am fost dusa la un punct sanitar unde mi s-au dat primele ingrijiri si de acolo la Spitalul de Urgenta unde, dupa tratamentul impus, mi s-a pus piciorul in fasa gipsata".

Citește totul despre:

Comentarii

loading...