Cum s-a schimbat România la un an după victoria lui Iohannis

Înlocuirea lui Victor Ponta din funcția de premier și votul prin corespondență sunt două dintre solicitările alegătorilor devenite realitate. Fără o majoritate parlamentară, președintele a promulgat o legislație electorală favorabilă PSD și nu a reușit să schimbe regulile privind imunitatea.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 19.11.2015 - 00:10

Înlocuirea lui Victor Ponta din funcția de premier și votul prin corespondență sunt două dintre solicitările alegătorilor devenite realitate. Fără o majoritate parlamentară, președintele a promulgat o legislație electorală favorabilă PSD și nu a reușit să schimbe regulile privind imunitatea.

Klaus Iohannis a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014 în fața lui Victor Ponta, pe fondul nemulțumirilor opiniei publice față de modul în care premierul de atunci a gestionat votul românilor din străinătate. După ce mii de români din diaspora nu au reușit să voteze, din cauza numărului redus de secții de votare (sub 300), alegătorii l-au mandatat pe noul președinte să realizeze debarcarea lui Ponta, dar și să contribuie la o soluție pentru respectarea dreptului constituțional de a alege.

La un an de zile după alegeri, Ponta nu mai este premier, iar România are un guvern de tehnocrați condus de Dacian Cioloș. După ce premierul a devenit urmărit penal în dosarul Rovinari-Turceni, în iunie 2015, Iohannis i-a cerut lui Ponta să demisioneze, dar acesta a refuzat. În Parlament, au eșuat două moțiuni de cenzură depuse de PNL.

Până la urmă, demisia lui Ponta a fost provocată de șeful PSD, Liviu Dragnea, după ce 25.000 de români au cerut-o în stradă, în contextul manifestațiilor provocate de tragedia de la clubul Colectiv. Consultările de la Cotroceni, pentru formarea unui nou Executiv, au inclus în premieră și discuții cu reprezentanții societății civile, pe lângă cele cu partidele politice. Chiar dacă a afirmat, pe parcursul lui 2015, că vrea un guvern PNL, condus de Cătălin Predoiu, Iohannis a nominalizat un tehnocrat, pe Dacian Cioloș.

Prioritățile guvernului de tehnocrați

Marți seară, Klaus Iohannis a descins la Palatul Victoria pentru prima dată de când este preşedinte. El a condus şedinţa de instalare a Guvernului Cioloş, care a avut loc imediat după depunerea jurământului de către noii miniştrii, la palatul Cotroceni. Noul Executiv condus de Cioloș, format exclusiv din tehnocrați, are câteva priorități care corespund așteptărilor opiniei publice: organizarea corectă a alegerilor din 2016, deschiderea către societate și către Parlament, independența justiției și lupta împotriva corupției și susținerea în continuare a creșterii economice. Nu este, însă, o ecuație simplă: o parte dintre priorități, cum ar fi organizarea alegerilor, țin direct de guvern, dar pentru altele, cum ar fi legislația penală și actele normative cu caracter economic este nevoie de sprijinul Parlamentului.

Cu alte cuvinte, chiar dacă tehnocrații nu participă la alegeri și nu sunt tentați de mișcări populiste, menținerea sub control a cheltuielilor bugetare în an electoral nu este exclusiv apanajul guvernului. De altfel, recent, Parlamentul a votat majoarea salariilor bugetarilor cu 10%. Or, noul Executiv nu are o majoritate consfințintă printr-un protocol de guvernare. În acest context, ieri, a apărut mesajul copreședintelui PNL, Alina Gorghiu, care a afirmat că PNL trebuie să creeze o majoritate pro-guvernamentală şi să nu lase PSD să facă agenda.

Votul prin corespondență, ­plusuri și minusuri

Pe de altă parte, de ieri, România are o lege a votului prin corespondență, o altă solicitare majoră a celor care l-au votat pe Klaus Iohannis. Curtea Constituțională (CCR) a decis, ieri, că legea votului prin corespondență, adoptată pe 28 octombrie, este constituţională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE şi UDMR. Legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Însă, Parlamentul dominat de PSD a amânat, timp de un an de zile, dezbaterile și a votat, pe ultima sută de metri un proiect cu destule semne de întrebare. Elementul de presiune invocat la dezbateri – faptul că, potrivit CCR, legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri – a fost provocat chiar de tergiversările din Parlament. În forma finală, votul prin corespondență se va aplica doar la alegerile parlamentare nu și la cele prezidențiale, europarlamentare, locale sau la referendum.

Această formă a legii, vine după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat și restul actelor normative cu impact electoral, într-o formă care convine, în primul rând intereselor PSD. Acest lucru a fost cel mai vizibil în cazul legii alegerilor locale, care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin și alegerea șefilor de consilii județene de către consilieri.

PSD are cei mai mulți primari în funcție care sunt avantajați de notorietatea pe care o au, și a dorit alegeri într-un singur tur, pentru a bloca alianțele între restul partidelor, între primul tur și al doilea. Sigur, PSD are cei mai mulți parlamentari, dar Iohannis putea să amâne promulgarea legii, pentru a negocia o altă formulă, după ce societatea civilă a contestat legitimitatea unui asemenea tip de scrutin.

Restanțele anticorupției

O altă promisiune a președin­telui Klaus Iohannis este continuarea luptei anti-corupție. La acest capitol, însă, șeful statului și-a pus deja semnătura pe o numire controversată, cea a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pe o perioadă de 3 ani.

Însă, această numire poate fi explicată prin necesitatea unui compromis – potrivit legii, decizia este a președintelui, dar propunerea vine de la ministrul Justiției, la acea vreme Robert Cazanciuc (PSD). Prin instalarea noului Executiv, ecuația se schimbă. Anul viitor expiră mandatele șefilor Parchetului General, Tiberiu Nițu, și șefei DNA, Laura Codruța Kövesi. În acel moment, propunerile vor veni de la noul ministru al Justiției, post deținut în prezent de Raluca Prună.

Una din doleanțele opiniei publice era ca parlamentarii să nu mai blocheze anchetarea colegilor care au probleme cu justiția. Așteptările au fost îndeplinite doar în prima lună după alegeri, în emoția provocată de manifestațiile de stradă, după care parlamentarii au revenit la vechile obieciuri. Sigur, și aici există explicația potrivit căreia cele mai multe blocaje au fost provocate de majoritatea PSD-UNPR-ALDE, vezi cazurile Victor Ponta, Dan Șova sau Elena Udrea. Însă, nici PNL, partidul din care provine Klaus Iohannis, nu a avut o atitudine consecventă. O parte a senatorilor PNL au pus umărul la salvarea lui Varujan Vosganian, iar deputații liberali nu au respectat, în totalitate, decizia conducerii partidului de a vota la vedere în cazul Elena Udrea.

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a reușit schimbarea șefilor serviciilor secrete. Liberalul Eduard Hellvig a devenit noul șef al SRI în locul lui George Maior, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu a revenit în fruntea SIE, după ce postul fusese vacantat în 2014, prin demisia lui Teodor Meleșcanu. În paralel, Iohannis a demarat operațiunea de schimbare a legislației în domeniu, blocată de CCR înainte de începutul mandatului actualului președinte.

Parlamentul a votat o nouă lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Proiectul de lege, asumat de liderii ­partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că, la solicitarea instanţelor, a organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului, furnizorii de reţele publice de comunicaţii și de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare.   

Zig-zaguri în criza refugiaților

În planul politicii externe, cea mai importantă piatră de încercare a anului 2015 a fost criza refugiaților. Poziția șefului statului a ridicat semne de întrebare, Iohannis fiind criticat de analiști pentru că ar supune România riscului izolării, opunându-se cotelor obligatorii pentru refugiați, propusă de Germania și susținută de majoritatea țărilor UE importante. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât alte țări care s-au opus cotelor, precum Polonia, au dovedit o poziție flexibilă, maximizându-și poziția la negocieri.

România a părut că rămâne în ofsaid, alături de Slovacia sau Ungaria, după ce Consiliul JAI a decis în favoarea cotelor de refugiați. În cele din urmă, președintele Iohannis a făcut un pas înapoi: deși inițial afirmase că România nu poate primi mai mult de 1.785 de refugiați, după Consiliul JAI a revenit și spus că țara noastră poate gestiona  4.837 de imigranți, cât au decis oficialii europeni.

Citește totul despre:

Comentarii