Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum arată noua lege Big Brother

Klaus Iohannis a elaborat un nou proiect privind reținerea datelor, care a fost trimis spre studiu -liderilor partidelor parlamentare, invitați astăzi la consultări oficiale pe marginea subiectului.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 05.05.2015 - 23:15

Klaus Iohannis a elaborat un nou proiect privind reținerea datelor, care a fost trimis spre studiu -liderilor partidelor parlamentare, invitați astăzi la consultări oficiale pe marginea subiectului.

Șeful statului redeschide subiectul așa-numitelor legi „Big Brother” în încercarea de a tranșa o temă care a provocat numeroase controverse. Pe de o parte, serviciile secrete susțin că au nevoie de instrumente pentru lupta împotriva amenințărilor cibernetice, pe de altă parte mai multe proiecte pe aceeași temă au fost contestate de societatea civilă și declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională (CCR).

Draftul întocmit de Administrația Prezidențială, care va fi discutat astăzi la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare, vizează prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Astfel, datele de trafic, localizare şi identificare pot fi puse la dispoziţia instanţelor, organelor de anchetă sau serviciilor secrete doar cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

Miza modificărilor

Potrivit proiectului, ”la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”. Această prevedere a fost introdusă în condițiile în care un proiect pe aceeași temă, votat de Parlament, a fost declarat neconstitu-țional pentru că nu prevedea existen-ța unui mandat de la judecător.

De asemenea, proiectul stabilește un termen de trei ani în care datele respective trebuie șterse. ”Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării”, se arată în proiect. Însă, vor exista și excepții de la această regulă, când stocarea datelor se poate menține până la cinci ani de zile, atunci când solicitarea formulată este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, „în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale”.

Strategia lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a încercat să obțină un consens pentru promovarea proiectului de lege, consultându-se, neoficial, cu liderii partidelor parlamentare, iar astăzi este programată întâlnirea oficială. Sprijinul partidelor este necesar pentru că, potrivit Constituției, Adminis-trația Prezidențială nu are drept de inițiativă legislativă. Pentru a deveni proiect de lege, materialul întocmit la Cotroceni are nevoie de sprijinul unor parlamentari care să îl semneze și să îl depună ca inițiativă legislativă. De asemenea, Iohannis încearcă să contureze o majoritate pentru promovarea iniţiativei. Pe de altă parte, șeful statului s-a consultat cu repre-zentanții ONG-urilor, zona de unde au venit cele mai multe contes-tații la adresa proiectelor anterioare privind securitatea cibernetică. Totuși, strategia Cotroceniului, de a nu face public proiectul de lege, ridică semne de întrebare, în condițiile în care subiectul este unul sensibil, care a generat controverse în rândul opiniei publice.

SRI a afirmat, în permanență, că are nevoie de pârghii legislative pentru a lupta împotriva amenințărilor teroriste, dar unele prevederi au fost criticate de societatea civilă. În 2014, CCR a respins două proiecte care reglementau obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine datele utilizatorilor şi solicitarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele telefonice prepay. La începutul acestui an, CCR a respins un alt proiect, privind securitatea cibernetică, invocând absența mandatului de la judecător pentru accesul la rețelele firmelor de infrastructuri cibernetice. Pe 27 ianuarie, George Maior a demisionat din postul de director al SRI, iar din explicațiile sale ulterioare a rezultat că unul dintre motive a fost și respingerea acestor proiecte de lege. În acest context, președintele Klaus Iohannis a decis să se implice direct în găsirea unei soluții. La începutul lunii martie, la preluarea mandatului de șef al SRI, Eduard Hellvig a estimat că adoptarea legilor Big Brother se va produce într-o perioadă de trei-șase luni, fiind necesară stabilirea unui echilibru între drepturile și libertăţile cetățeanului, respectiv capacitățile operaționale de care poate beneficia SRI.

» Lipsa unei legi de retenţie a datelor afectează capacitatea de colaborare a instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România, aprecia, în luna martie, Russell Ashenden, ataşatul FBI la Bucureşti, subliniind însă că e nevoie de un echilibru între protecţia securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...