Liberalii isi imagineaza viitoarea Constitutie ca pe un act care sa diminueze puterile presedintelui Romaniei si sa le sporeasca pe cele ale premierului. Democratii si-o imagineaza exact invers: sa scada puterile premierului si sa sporeasca cele ale presedintelui. In mod semnificativ, liberalii propun ca titulatura sefului statului sa se schimbe din “presedintele Romaniei” in “presedintele Republicii”, iar cea a sefului Executivului din “prim-ministru” in “presedinte al Consiliului de Ministri”. Pe cale de consecinta, PD propune ca presedintele tarii sa fie cel care-l numeste pe primul ministru, iar seful statului sa aiba inclusiv puterea directa de a dizolva Parlamentul.
In viziunea liberalilor, presedintele Romaniei ar urma sa fie ales de catre un asa-numit Congres National din care sa faca parte membrii Senatului, ai Camerei Deputatilor, presedintii Consiliilor judetene, membrii romani ai Parlamentului European. Seful statului va avea dreptul la un singur mandat de sapte ani de zile. El pastreaza dreptul de al nominaliza presedintele Consiliului de Ministri. Insa aici se cam termina influenta presedintelui tarii. El nu va avea dreptul sa-l revoce pe presedintele Consiliului de Ministri si nici sa dizolve Parlamentul. Toate decretele presedintelui vor trebui contrasemnate de primul-ministru. Mai mult, presedintele Romaniei va fi obligat sa promulge legile – nu va mai avea dreptul sa le retrimita la Parlament.
Liberalii mai doresc trecerea CSAT din subordinea presedintelui in cea a Consiliului de Ministri. In acest fel, presedintele Consiliului de Ministri va conduce fortele armate si serviciile secrete.
Scaderea rolului Parlamentului
Odata ce primeste votul de investitura din Parlament, presedintele Consiliului de Ministri isi va alege singur ministrii, care nu vor mai trebui votati de catre Parlament. Tot seful Executivului stabileste numarul si, mai ales, atributiile ministrilor. Mai mult, in cazul unui guvern de coalitie presedintele Consiliului de Ministri este cel care va raspunde de mentinerea raporturilor de colaborare – adica se vor evita consultarile politice de la Palatul Cotroceni. Presedintele Consiliului de Ministri nu poate fi revocat de presedinte si, mai mult, se ingreuneaza schimbarea sa de catre Parlament. El isi poate pierde postul printr-un “vot de neincredere constructiva”, care ii obliga pe parlamentari sa formuleze “o contrapropunere plauzibila” (sac!) daca doresc schimbarea sa.
Propunerile PNL vizeaza si reducerea numarului de parlamentari, fiind vorba sa ramana 83 de senatori si 283 de deputati. Camera Deputatilor urmeaza sa se ocupe de proiectele de legi, in timp ce Senatul va analiza constitutionalitatea legilor votate de Camera si va reprezenta comunitatile locale.
Sanse teoretice pentru proiectul Melescanu
Materialul a fost redactat de o comisie a PNL condusa de vicepresedintele Teodor Melescanu, dar este greu de crezut ca va fi acceptat de partenerii de la PD. Daca vor sa-si impuna proiectul in Parlament, liberalii trebuie sa aiba sprijin consistent din partea altor partide. Modificarea Constitutiei trebuie adoptata de Camera Deputatilor si Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul hotarasc, in sedinta comuna, cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si al senatorilor. Daca, in Parlament, voturile s-ar putea obtine prin negocieri politice, mai complicat va fi in fata cetatenilor. Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii in Parlament.
PNL promoveaza votul uninominal
Pe langa modificarea Constitutiei, liberalii vizeaza si modificarea legislatiei electorale, pentru ca modalitatea concreta de alegere a parlamentarilor a fost intotdeauna reglementata prin legi speciale. De altfel, potrivit Constitutiei actuale: “Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale”. La finalul Delegatiei Permanente de la Constanta, liderii liberalii au repetat faptul ca, in viziunea lor, principala modificare care trebuie adusa legislatiei electorale se refera la introducerea votului uninominal.
